Majorarea pensiilor cu 10% sub semnul întrebării. Explicaţia premierului Orban

Guvernul va majora pensiile, promite Ludovic Orban. Premierul spune însă că procentul de majorare depinde de încasările la buget, iar Executivul asteaptă acum raportul ministrului Finanţelor Florin Cîtu despre starea economiei în contextul pandemiei de COVID-19.

“Continuăm analizele. Trebuie să se finalizeze raportul pe primul semestru privind starea economiei şi starea bugetului. De asemenea, să finalizăm prognozele referitoare la evoluţia economiei româneşti în următorii ani pentru că în funcţie de asta vom lua decizia şi aici pot să vă spun sigur că vom creşte pensiile, dar vom creşte pensiile astfel încât să avem garanţia că economia va putea suporta această creştere a pensiilor”, a explicat premierul Ludovic Orban.

Trei mari organizaţii de pensionari au cerut Guvernului să respecte legislaţia în vigoare, care prevede majorarea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie şi au avertizat că, în caz contrar, vor acţiona Executivul în instanţă şi vor organiza mitinguri de protest.

Cele trei organizaţii sunt Federaţia Naţională a Pensionarilor din România, Uniunea Generală a Pensionarilor din România şi Federaţia Naţională “Unirea” a Pensionarilor din România, care susţin că reprezintă interesele a aproape 5 milioane de pensionari.

Preşedintele Federaţiei Naţionale “Unirea” a Pensionarilor din România, Dumitru Cojanu, a propus, ca sursă de finanţare prin care Guvernul să poată majora cu 40% pensiile, amânarea cu un an sau doi a transmiterii contribuţiilor obligatorii pentru pensiile administrate privat – Pilonul 2.

“Dacă chiar este o problemă pandemia, şi într-adevăr este acel şomaj tehnic, acele unităţi care şi-au încheiat activitatea, nu şi-au dus activitatea în continuare, nu mai vin contribuţii din această cauză, există o rezervă uriaşă, şi noi am propus-o, ca suma care se transferă la fondurile administrate privat, acea sumă de 9 miliarde care spuneam că este în bugetul pentru anul acesta, poate să fie amânată, prorogată cu un an sau doi, că într-adevăr anul acesta este o problemă, şi atunci sunt destui bani ca să se asigure acel 40% prag de creştere a pensiilor pe care le avem. Aceste lucruri nu sunt văzute şi nu sunt aplicate de Guvern în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Se vorbea de problema datoriilor pe care le au companiile la bugetul asigurărilor sociale de stat. Avem lista lor: 18 miliarde. Cât din acestea vin să susţină această acţiune (de creştere cu 40% a pensiilor, n.r.) care este pentru acest an? Guvernul nu spune nimic de acest lucru. I-am arătat ministrului de Finanţe aceste probleme”, a afirmat Cojanu, potrivit Agerpres.

La rândul său, preşedintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România, Toma Neamţu, a enumerat alte propuneri pentru sursele de finanţare necesare majorării pensiilor de la 1 septembrie.

“Domnului ministru Cîţu i-am transmis noi nişte propuneri pe care le aveam şi care unele se ştiu, le ştia şi dânsul. Trebuie să acţionăm cu fermitate pentru eliminarea muncii la negru, crearea unui număr important de locuri de muncă, aplicarea unei strategii motivante intersectoriale care să combine politici de ocupare cu programe educaţionale şi de formare profesională, dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, solicitarea justificării marilor averi dobândite – imobile, conturi bancare, pământ, care nu sunt recuperate. Deci, primesc sancţiuni, fac închisoare, ba mai mult, sunt şi eliberaţi mai devreme dacă scriu o carte, dacă au activitate bună. Dar rămân cu averea. De ce nu se adoptă sistemul care e în Portugalia, în Statele Unite? Să i se confişte averea şi să i se dea şi o penalitate de, să zicem, 25% din suma delapidată. Să nu mai facă închisoare, dar să avem bani. Impozitarea progresivă a fondului excedentar individual de locuinţe, impozitarea apartamentelor, caselor închiriate: sunt mulţi proprietari de apartamente şi case care eludează legea şi nu se prezintă la Administraţia Financiară să-şi declare impozitele”, a afirmat Toma Neamţu.

De asemenea, acesta a propus şi apelarea la rezervele Băncii Naţionale.

“Deci, trebuie găsite nişte pârghii care depindeau de dânsul (de ministrul Finanţelor, n.r.) – fiind din luna noiembrie, trebuia să treacă la aceste măsuri. Nici acum nu e târziu. Restrângerea uriaşelor datorii faţă de stat a unor agenţi economici – mulţi sunt iertaţi, şi nu înţelegem de ce -, eradicarea sau cel puţin diminuarea corupţiei, control mai sever la graniţă, prin confiscarea produselor ilegale care sunt introduse în ţară. Şi ultima măsură, care cred eu că e bună: apelarea şi la rezervele şi fondul Băncii Naţionale a României, care reprezintă o altă soluţie, deoarece acestea sunt supradimensionate şi pot sprijini fondul de pensii cel puţin 2-3 ani. Domnul guvernator mereu se vaită că nu sunt bani, dar rezerva e constituită”, a afirmat Toma Neamţu.

Sursa: romaniatv.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here