Ce este „sindromul de cabană” și cum se poate ieși din capcana spaimei excesive

Sociologii îl numesc „sindromul de cabană”. Este atunci când cineva se retrage undeva ca să fie în siguranță și îi place atât de mult acolo, că nu mai vrea să iasă. Profesorii și elevii sunt „în cabană” din martie și dintr-odată trebuie să iasă. Mulți dintre ei nu vor vrea. Sunt o mulțime de părinți care cer ca Ministerul Educației să le permită să opteze pentru a-și ține în continuare copiii acasă, în siguranță.

„Părinții trebuie convinși și ei pot fi convinși prin măsurile luate de autoritățile centrale, de autoritățile locale și de modul în care este organizată școala”, spune profesorul Alexandru Rafila. El a vorbit miercuri seara la Digi24 inclusiv din calitatea de părinte al unui copil care vrea să meargă la școală și care își dorește interacțiunea cu alți copii.

„Învățământul exclusiv în spațiul virtual este una dintre problemele majore, pentru că traumele de natură psihică și de natură socială, de integrare în societate a copilului, dacă prelungim în mod excesiv și exclusiv învățământul online, sunt foarte serioase”, avertizează profesorul Rafila. „Trebuie să punem lucrurile astea în balanță și părinții trebuie să înțeleagă foarte clar că trebuie să-și asume acest risc de a trimite copilul la școală”, a adăugat reprezentantul României la OMS.

Învățământul online este doar unul complementar

„Riscul trebuie să fie cât mai mic și asta se poate prin acțiunea conjugată a celor trei autorități, școală și părinți și bineînțeles beneficiarii măsurilor, care sunt copiii. Dar trebuie să-și lase copiii să meargă la școală, să-i încurajeze să meargă la școală, pentru că altfel, consecințele pe termen lung ale modului în care se vor dezvolta acești copii vor fi nefavorabile și nu cred că vreun părinte dorește ca până la urmă copilul să fie traumatizat și să aibă dificultăți de integrare în societate sau de comunicare”, a pledat profesorul Rafila.

„Noi suntem oameni, ființe sociale. Dacă trăim într-un univers virtual, atunci problemele sunt foarte serioase, iar Organizația Mondială a Sănătății pledează foarte serios pentru reîntoarcerea în comunitate, în școală, a copiilor și pentru interacțiunea între ei, interacțiunea cu cadrele didactice”, subliniază reprezentantul României la OMS.

„Învățământul online este complementar, nu este un învățământ de înlocuire a învățământului clasic, ci vine să rezolve situații de moment: ai o suspendare a activității două săptămâni, faci online, dar te reîntorci la școală și lucrul acesta trebuie să devină foarte clar”, a punctat Alexandru Rafila.

Copiii nu sunt în pericol în fața bolii

El a recunoscut că odată cu începerea școlilor vor crește cazurile de COVID-19, dar spune că va fi un fenomen „limitat”. La copii, problemele legate de o evoluție gravă a infecției sunt extrem, extrem de rare, dă asigurări profesorul Rafila.

„Copiii nu sunt în pericol în ceea ce priveşte infecţia cu noul coronavirus. Marea lor majoritate fac forme inaparente sau fac forme foarte uşoare de boală, iar nevoia de a fi tratat în spital pentru un copil şcolar este extrem de redusă, procentul fiind de 0,1% dintre copiii care contractează boala şi este un studiu în acest sens desfăşurat în Marea Britanie”, a arătat Alexandru Rafila la Digi24.

Care este sensul vieții într-un turn de fildeș?

În plus, orice activitate umană presupune un risc. „Putem să ne îmbolnăvim de multe alte boli transmisibile – rujeolă, gripă – și atunci nu putem să stăm într-un soi de turn de fildeș în care să fim protejați de orice fel de rele. Gândiți-vă la transport. Transportul în sine reprezintă un factor de risc. Ar trebui să nu ne mai deplasăm de acasă cu niciun mijloc de transport, că s-ar putea să ne îmbolnăvim; nu ar trebui să mergem să facem cumpărături și ar trebui să comandăm totul online; lucrăm de la domiciliu. Și până la urmă, vă întreb: care este sensul vieții?”, spune profesorul Rafila.

Trebuie să ne gândim foarte serios la lucrurile astea și panica indusă de tot felul de persoane care avansează ipoteze catastrofice trebuie compensată și explicată, mai degrabă, situația, prin profesionalism, de către cei care au această responsabilitate – din zona de administrație, din zona profesională – și de cei care lucrează în zona de învățământ, a arătat Alexandru Rafila.

„Gândiți-vă că această boală nu va dispărea, chiar dacă va apărea un vaccin mai mult sau mai puțin eficient. Boala va continua să existe, transmiterea va continua să existe, noi o vom minimaliza, poate o vom reduce, dar ea nu va dispărea! Și atunci, nu putem, de acum încolo, să ne transformăm viețile așa de radical, încât, practic, să nu mai trăim și să stăm într-un turn de fildeș”, a încheiat profesorul Alexandru Rafila.

Sursa: digi24.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here