Ziua Holocaustului. Iohannis: „Ne angajăm să nu permitem repetarea unei asemenea tragedii”. Mesajul MAE

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

“Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului şi îi onorăm pe supravieţuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocităţi care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. În numele tuturor românilor, afirm cu tărie că nu vom uita niciodată victimele inocente şi ne angajăm, totodată, să nu mai permitem repetarea unei asemenea tragedii. Dorinţa însă nu este niciodată de-ajuns pentru a împiedica răul. Eşecul de a ne aminti istoria aşa cum a fost are consecinţe triste. Din păcate, deşi România a făcut progrese extraordinare în ceea ce priveşte recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii groteşti de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale ‘trecutului negru’, oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile şi faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea şi asasinarea unor semeni. Cei care vor să şteargă Holocaustul din istorie, precum şi cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura şi au săvârşit crime şi nu vom mai pleca tăcuţi capul niciodată în faţa răului”, spune Iohannis în mesaj.

El aminteşte că în octombrie 1941, Traian Popovici, primar al oraşului Cernăuţi, a fost martorul deportării evreilor români din Bucovina, arătând că acesta a salvat de la moarte mii de evrei.

“A fost un genocid de proporţii inimaginabile”, subliniază Iohannis.

De asemenea, şeful statului afirmă că “ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre”, indicând că pandemia de COVID-19 a declanşat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci şi o criză a neîncrederii, generată de propagarea ştirilor false şi a teoriilor conspiraţiei, de promovarea mesajelor de ură şi a discursurilor eurosceptice şi xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului.

“Nu există risc mai mare de a fragiliza democraţia decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane. În faţa unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanţat poate fi şansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranţa, respectul pentru diversitate, responsabilitatea. Să nu ne lăsăm prinşi în capcana ignoranţei, a discursurilor populiste, să nu rămânem tăcuţi în faţa tentativelor de rescriere a istoriei şi de negare a adevărului. Să rămânem, de asemenea, vigilenţi şi fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranţa, extremismul şi populismul. Istoria oricărei naţiuni este o colecţie de lumină şi întuneric. Depinde doar de noi să putem arăta generaţiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecţiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România”, conchide Klaus Iohannis.

MAE pledează pentru combaterea proliferării discursului instigator la ură şi a antisemitismului

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) aduce un omagiu memoriei victimelor tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi pledează pentru acţiuni energice, în plan naţional şi internaţional, de combatere a proliferării discursului instigator la ură şi a antisemitismului în mediul online, arată un mesaj al MAE transmis de Ziua Holocaustului.

“Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, valori inerente unei societăţi democratice moderne, au reprezentat baza eforturilor semnificative recente ale României pentru asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului”, precizează sursa citată. Acestea au inclus, aminteşte MAE, exercitarea Preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), adoptarea definiţiei de lucru IHRA a antisemitismului, adoptarea în 2018 a unei legi speciale pentru combaterea antisemitismului, includerea combaterii antisemitismului între temele prioritare ale Preşedinţiei române a Consiliului UE, pregătirea unei Strategii naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.

″În contextul actual al crizei sanitare cauzate de pandemia COVID-19 care a generat o proliferare a teoriilor conspiraţioniste şi a antisemitismului, Ministerul Afacerilor Externe pledează pentru acţiuni energice, în plan naţional şi internaţional, de combatere a proliferării discursului instigator la ură şi a antisemitismului în mediul online”, este transmis în comunicat.

De asemenea, arată ministerul român, “păstrarea memoriei trecutului pentru generaţiile viitoare, susţinerea şi protejarea supravieţuitorilor fac parte din datoria de onoare pe care România şi-a asumat-o la momentul recunoaşterii responsabilităţii sale în evenimentele din timpul Holocaustului”.

Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe evocă rolul diplomaţilor români care, spre deosebire de majoritatea care a asistat pasivă la ororile Holocaustului, s-au implicat în salvarea unui număr mare de evrei în perioada Holocaustului. Este cunoscută activitatea diplomatică a lui Constantin Karadja şi a lui Florian Manoliu, care au primit titlul de drepţi între popoare din partea Institutului Yad Vashem. Cercetări recente au relevat rolul mai multor diplomaţi români, printre care Eugen Filotti, Dumitru Metta, Mihai Marina şi întreaga echipă a consulatului român de la Oradea (care a funcţionat în perioada 1941-1944), în acţiuni de salvare a evreilor în contextul evenimentelor tragice din cel de-al Doilea Război Mondial.

Ziua Holocaustului, marcată la 9 octombrie

La 9 octombrie este marcată, în ţara noastră, Ziua Holocaustului, instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, în urma propunerii făcute de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1986.

În 2020, când se împlinesc 79 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” organizează la 9 octombrie, începând cu ora 10.00, o ceremonie de comemorare la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti, la care sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi societăţii civile, potrivit site-ului oficial al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, www.inshr-ew.ro.

La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia şi Bucovina, notează www.inshr-ew.ro.

Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, fără a putea stabili cu exactitate numărul acestora, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau în alte ţări din Europa. De asemenea, printre cei supuşi regimului de exterminare din Transnistria au fost şi mii de familii de romi, deportaţi pe parcursul anilor 1942-1943. În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 şi 118.000 de evrei locali, 105.000 şi 120.000 de evrei din România şi 11.000 de romi, se arată în Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menţionat anterior.

Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Holocaustului reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.

La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti.

Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, în urma rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Odată cu instituirea Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit ONU.

Prin rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscută ca “Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni şi copii din aşa-numitul “lagăr al ţiganilor”) au fost exterminaţi în camerele de gazare, conform www.gov.ro.

În perioada martie 2016-martie 2017, România a exercitat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiţia de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel naţional, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ.

La 8 octombrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, decretul pentru promulgarea legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, care are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here