Sfântul Ioan Botezătorul. Tradiții și obiceiuri. Ce nu ar trebui să faci în această zi

Aproximativ două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica joi, 7 ianuarie, de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul. Ziua Sfântului Ioan marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă.

În România, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi peste 650.000 de femei.

Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan – 464.046.

Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion – purtat de 355.398 de români, Ionel – 137.827, Ionică – 4.539, Ioniţă – 1.973, Ionuţ – 355.244, Ivan – 6.597, Jan – 4.671, Jean – 3.530 şi Nelu – 20.741.

În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana – 387.913, dar şi Ionela – 147.378, Ionelia – 6.789, Ionica – 19.488, Ionuţa – 577, Jana – 4.963, Nela – 10.957, Oana – 72.232 sau Onuţa – 134, potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor.

În fiecare an, pe 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezatorul, zi în care este cinstit pe cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan.

Ortodocşii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului îşi începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul.

Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească şi să atragă mulţi oameni. Deşi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună în faţă şi să le reamintească permanent oamenilor că „s-a apropiat împărăţia cerurilor”.

Sfântul Ioan este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naște copii sănătoși.

Potrivit tradiției, în 7 ianuarie nu se bea vin roșu, pentru că acesta amintește de martiriul Sfântului Ioan. De asemenea, se spun că dacă nu ești vesel în această zi, vei fi trist tot restul anului, informează ziarul Alba24.ro.

Unii oameni țin ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”,  care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.

Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se zice că după Sfântul Ioan se botează gerul, adică gerul începe să nu-și mai facă simțită prezența.

O altă tradiție pe care o întâlnim în Transilvania și Bucovina este „Udatul Ionilor”.

În Bucovina, la porțile tuturor celor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceștia dau o petrecere cu lăutari, iar în Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezați sau purificați.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie) și tăierea capului (29 august).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here