Deputatul Emil Albotă, printre inițiatorii proiectului de modificare a Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului

Deputatul de Olt Emil Albotă se numără printre inițiatorii unui proiect de lege menit să modifice Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în sensul creșterii alocației de plasament și acordării unei indemnizații de concediu suplimentară asistenților maternali care beneficiază de concediul de odihnă, perioadă în care continuă să asigure îngrijirea copiilor luați în plasament.

Având în vedere interzicerea instituționalizării copiilor în centrele de tip rezidențial cu caracteristicile centrelor de tip clasic, pentru a sprijini dezvoltarea rețelelor de servicii alternative la îngrijirea instituțională este necesară creșterea alocației de plasament care se plătește persoanei, asistentului maternal, reprezentantului familiei, al organismului privat acreditat care a luat în plasament copilul sau tutorelui pentru asigurarea în condilii optime a dezvoltării copiilor aflați în această situație, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

„Pentru asigurarea drepturilor de hrană, îmbrăcăminte, încalțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum și bani pentru nevoile personale ale copiilor aflați în plasament este nevoie de o actualizare, o dată la câțiva ani, în raport cu valoarea coșului minim de consum lunar care se majorează de la an la an între 2% și 5%. Mai mult decât atât, conform unei analize realizate de compania intemațională Picodi, de la începutul sarcinii și până la primele zile din cel de-al doilea an de viață, costurile pentru un copil se ridică la peste 16.000 de lei. Exceptând costurile periodice, mâncare, haine, scutece, trebuie luate în calcul și căruciorul și multe altele.

De asemenea, în primii 3 ani de viață nevoia zilnică de calorii este între 1.200 și 1.400, crește la 1.500- 1.750 la copiii între 4-6 ani și ajunge la 1.700-1.950 la copiii de 7-9 ani.

Așadar, toate acestea demonstrează că pentru dezvoltarea normală a unui copil este nevoie de o cheltuială minimă de 1.192 lei pe lună în primele 6 luni, ceea ce este aproape dublu față de cei 600 de lei, raportați la 1,2 ISR, pe care îi primește în prezent un asistent maternal profesionist pentru asigurarea necesarului de trăi unui copil aflat în plasament.

În același timp, cum poți să creșți un copil cu atât de puțini bani, când o altă analiză arată că doar cheltuielile cu §coală ajung, conform unui calcul din 2018, la aproape 550 de lei în fiecare lună.

Copii care sunt dați în plasament sunt minori orfani sau abandonați de familia naturală, care sunt crescuți prin grijă asistenților matemali în ni§te coditii deosebit de grele. Astăzi, un astfel de copil prime§te din partea statului o alocăție de plasament a cărei valoare e raportată la indicatorul social de referință în cuantum de 1,2 ISR. Deci dacă astăzi valoarea ISR este de 500 de lei, rezultă că alocația de plasament este de 600 de lei pe lună. Atât alocă statul român pentru cheltuielile necesare pentru creșterea unui copil”, a explicat Emil Albotă, citând din expunerea de motive.

Proiectul mai prevede și acordarea unei indemnizații de concediu suplimentară asistenților maternali care beneficiază de concediul de odihnă, perioadă în care continuă să asigure îngrijirea copiilor luați în plasament.

„În ceea ce privește modificarea articolului 122, alineatul (3), litera d), cu privire la acordarea unei indemnizații de concediu în perioada efectuării concediului legal de odihnă pentru asistentul maternal care are în plasament un copil, modificarea este în acord cu decizia dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta a constatat că reglementarea națională în discuție recunoaște asistenților maternali un drept la concediul anual plătit, dar subordonează dreptul acestora de a lua concediu fără copilul aflat în sarcina lor unei autorizații a angajatorului, care trebuie să respecte realizarea în bune condiții a misiunii de protecție a copilului respectiv. Curtea a considerat că limitările legale aduse astfel drepturilor asistenților respectivi la perioade de repaus zilnic și săptămânal, precum și la concediu anual plătit respectă conținutul esențial al acestui drept, fiind, totodată, necesare pentru realizarea obiectivului de interes general recunoscut de Uniunea Europeană, care constă în protecția interesului superior al copilului, consacrat la art. 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, așa cum a fost conceput acest obiectiv de reglementarea română, și căruia îi corespunde obligația asistentului maternal de a asigura în mod continuu integrarea copilului plasat în căminul și în familia să, precum și dezvoltarea armonioasă și îngrijirea acestui copil.

Această reglementare este necesară pentru a înlătura tratamentul discriminatoriu dintre asistenții maternali care își petrec concediul de odihnă fără a fi însoțiți de copiii pe care ii au în grijă și cei care continuă îngrijirea acestora și în perioada cuvenită de concediu.

Reglementarea din prezent, care nu acordă niciun beneficiu asistentului maternal care asigura continuitatea îngrijirii copilului și în perioada cuvenită de concediu încurajează practic separarea de copil pe perioada concediului de odihnă, ceea ce contravine interesului superior al copilului. În plus, acordarea indemnizației de concediu 1^1 PENTRU asistenții maternali care asigură continuitatea îngrijirii copilului pe perioada de concediu cuvenită ar reprezenta un stimul necesar pentru combaterea abandonului din această profesie, pe fondul remunerațiilor extrem de scăzute. Doar în anul 2020, circa 820 de asistenți matemali au renunțat la această profesie în principal din cauza veniturilor extrem de scăzute. În cazul în care, Guvemul va pune în practică intențiile deja anunțate de interzicere a cumulului pensiei cu salariul plătit de la stat, ne vom confrunta cu un nou val de plecări din sistem a asistenților maternali. Cel puțin 1.000 dintre cei aproximativ 11.000 de asistenți înscriși în prezent sunt deja la pensie, iar alți 1.000 urmează să ajungă la limita de vârstă de pensionare în acest an. Dacă aceșți asistenți maternali vor opta pentru pensie și vor renunta la profesie, atunci vom avea circa 3.000 de copii care vor trebui să se reîntoarcă în centrele de plasament”, se mai arată în expunerea de motive.

În vederea fundamentării acestei inițiative legislative au fost transmise mai multe întrebări și interpelări către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru identificarea numărului de copii care se află în plasament la asistenți matemali și în plasament familial, comunicarea sumei prevăzute în bugetul Ministerului Muncii și Protecfiei Sociale în 2021 pentru plata alocațiilor de plasament acordate copiilor aflați în plasament și pentru estimarea impactului financiar anual al unei creșteri a alocațiilor de plasament pentru copiii aflați în plasament familial și în grija asistenților maternali.

În acest moment, proiectul de lege se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here