Gheorghiţă: ”În 26 de judeţe, 2.468 de şcoli vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile”

Din datele centralizate la nivelul a 26 de judeţe, până la data de 17 septembrie, sunt 2.468 de unităţi de învăţământ care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile, a anunțat Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare.

Din datele centralizate la nivelul a 26 de judeţe, până la data de 17 septembrie, sunt 2.468 de unităţi de învăţământ care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile, sunt propuse 201 centre de vaccinare proprii care vor fi organizate în unităţile de învăţământ, iar alte 1.062 de şcoli sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate.

În momentul de faţă, în 26 de judeţe, prin intermediul Direcţiilor de Sănătate Publică, privind modalitatea de vaccinare în unităţile de învăţământ, la data de 17 septembrie, sunt 2.468 de unităţi de învăţământ care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile, sunt propuse 201 centre de vaccinare proprii care vor fi organizate, o parte dintre ele, deja, sunt active în unităţile de învăţământ, iar alte 1.062 de unităţi de învăţământ sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate. Repet, este o situaţie centralizată la nivelul a 26 de judeţe”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, la Palatul Victoria.

Şeful CNCAV a precizat că în prima săptămână de şcoală “au fost vaccinaţi, în 3 judeţe, aproximativ 69 de elevi, 23 în Vâlcea, 18 în Bucureşti, 28 la centre de vaccinare din proximitate în Hunedoara”.

În momentul de faţă sunt deschise şi active 22 de centre de vaccinare în unităţile de învăţământ în 5 judeţe – Cluj, Dolj, Hunedoara, Teleorman şi Vâlcea. Reamintesc faptul că la nivelul unităţilor de învăţământ, vaccinarea se poate realiza la nivel cabinetelor medicale proprii, prin intermediul echipelor mobile sau prin arondarea la centrele de vaccinare aflate în proximitate”, a informat Gheorghiţă.

În şcoli se desfăşoară acţiuni de informare în mai multe oraşe din ţară cu privire la imunizarea anti-COVID.

S-au desfăşurat, deja, acţiuni de informare în şcoli din 26 de judeţe şi sunt în pregătire acţiuni în alte 18 judeţe”, a precizat el.

Cu prilejul lansării raportului de cercetare “Stop Coronavirus Disinformation” de către Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române “Ion I. C. Brătianu”, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a pledat pentru pentru o “soluţie de salvare”, astfel încât oamenii să înţeleagă că nu mai e “timp de ezitat” în privinţa vaccinării împotriva COVID-19.

În momentul de faţă avem nevoie de o soluţie de salvare. Suntem ca într-o barcă care se scufundă. Ori, în acest context trebuie să punem bazele unei strategii de educaţie, să învăţăm populaţia să citească ştirile şi informaţia şi întrebarea care îmi vine în minte este ‘Cine să-i înveţe?’ pentru că dacă nu au încredere în învăţători, degeaba îi învaţă, pentru că nu îi vor urma mai departe. (…) Iar în situaţia asta cred că şi crearea unui cadru prin care oamenii trebuie să înţeleagă că nu mai avem timp de ezitat şi că este cazul să respectăm atât măsurile de prevenţie, cât şi să încercăm să ne adresăm către vaccinare, beneficiind în felul acesta de protecţia oferită de vaccinuri”, a spus Valeriu Gheorghiţă, la Clubul Oamenilor de Ştiinţă.

Valeriu Gheorghiță a îndemnat la urmarea exemplului altor ţări în acest domeniu

Cum facem asta? Ne uităm la exemplul altor ţări. Au impus unii obligativitatea vaccinării. Alţii au impus o serie de restricţii, alţii au impus folosirea certificatului verde digital. Sunt convins că măsuri precum implementarea certificatului verde digital vor fi cele care vor da rezultate pe termen scurt. (…) Da, este o măsură care dă rezultate şi astfel de soluţii trebuie găsite pe termen scurt, dar, repet, aceste soluţii trebuie să fie fundamentate ştiinţific, trebuie să fie logice, trebuie să fie explicate foarte bine oamenilor încât să înţelegem că, de fapt, nu vorbim de discriminare. Nu suntem deloc discriminaţi, sunt măsuri care ne protejează sănătatea comunităţii din care facem parte”, a adăugat Valeriu Gheorghiţă.

Media liberă responsabilă trebuie să joace un rol hotărâtor, educând oamenii în combaterea dezinformării, a precizat ataşatul de presă al Ambasadei SUA la Bucureşti, Sandeep Paul.

Dacă ne uităm la campaniile de dezinformare, la fake news, oamenii ţipă după ajutor. Ei nu mai ştiu ce să mai creadă. Să cred asta pentru că unchiul Thomas mi-a trimis-o şi mie îmi place de unchiul Thomas? Dacă unchiul Thomas e credibil, atunci şi asta trebuie sa fie credibil? (…) Trebuie să învăţăm oamenii din nou cum să citească media. Verificaţi-vă sursele, nu credeţi o sursă la întâmplare, căutaţi la media principală, coroboraţi informaţiile. Nu priviţi doar la CNN , Fox News etc. Priviţi la Deutsche Welle, priviţi chiar şi la televiziunile din China, ele vorbesc despre aceleaşi lucruri. Este story-ul credibil? Asta trebuie să aflăm. Cred că educaţia e cheia. Să învăţam oamenii cum să citească mass media”, a spus Sandeep Paul.

Directorul Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române “Ion I. C. Brătianu” , Dan Dungaciu, consideră că e foarte greu să mai speri în rezultatul unor campanii lucide, la un grad de credibilitate al instituţiilor şi al politicienilor “atât de jos”.

Noi avem acum o clasă politică, care a fost votată de 30% practic, câţi au participat la vot, dintre care 10% au votat cu un partid antivaccinist. Neprezenţa la vot nu înseamnă decuplare politică. Poate să însemne furie politică, poate să fie frustrare, poate să fie lipsă de încredere. Deci, noi suntem acum într-un moment în care 70%, mai mult sau mai puţin, din populaţia României nu se duce la vot, deci simte o anumită frustrare faţă de clasa politică. Când tu ai un grad de credibilitate al instituţiilor şi al politicienilor atât de jos, e foarte greu să mai speri ceva prin campanii lucide, raţionale pe care le sugera – mai degrabă aş zice eu – din politeţe domnul Gheorghiţă, că nu funcţionează asta”, a arătat Dungaciu.

El a accentuat că, în această situaţie, “riscul este să tragem concluzia că singura soluţie pe care un stat ca România în acest moment o poate lua este, mai degrabă, o soluţie, hai să nu-i spun de forţă, dar o soluţie mai degrabă de tip radical şi de tip ca să zic aşa de sus în jos”.

Dungaciu a punctat că o soluţie “de tip persuasiv”, astfel încât oamenii să fie determinaţi să se vaccineze, este “aproape imposibil de întrezărit”.

Eu nu spun că sunt de acord cu asta şi nu spun că trebuie să fim de acord cu asta. Dar o soluţie de tip persuasiv, convingător, pentru a aduce oamenii la vaccin e aproape imposibil de întrezărit. Şi tare mă tem că vom ajunge într-o situaţie în care politicieni care până acum şi-au asumat comunicare o bună parte apropo de chestiunea asta vor fi obligaţi să mai ia şi nişte decizii. Vor fi în stare să ia deciziile care nu vor fi populare, dar probabil că vor fi singurele care vor rămâne la îndemână? Adică soluţii de tip – puneţi ghilimelele de rigoare – ‘coercitiv’? (…) Din ce înţeleg eu, inclusiv din discursul sau sugestiile inclusiv ale domnului Gheorghiţă, altă cale, pe termen scurt nu se întrevede. Pentru că dacă nu i-am convins noi pe oameni până acum, cum o să-i convingem după ce le-am servit o cădere de guvern şi o creştere a preţurilor la energie?”, a susţinut Dan Dungaciu.

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române “Ion I. C. Brătianu” a lansat, marţi, raportul de cercetare “Stop Coronavirus Disinformation”. Printre altele, documentul îşi propune să prezinte faptul că actuala criză COVID-19 a arătat cu rapiditate cât de real este şi ce impact social poate avea fenomenul fake news.

Autorităţile iau în considerare administrarea celei de-a treia doze de vaccin persoanelor vulnerabile sau implicate în “activităţile critice” de gestionare a pandemiei

Luăm în considerare, în primul rând, administrarea unei doze 3 categoriilor de persoane predispuse la forme severe de boală, cu risc mare de a nu genera un răspuns imun suficient de ridicat după prima schemă de vaccinare – şi aici sunt incluse categoriile persoanelor cu condiţii de imunosupresie, dar şi persoanele care prin natura profesiei au un risc crescut de îmbolnăvire şi care sunt implicate în activităţile critice pentru gestionarea pandemiei, precum personalul medical”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă într-o conferinţă de presă.

Şeful Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă a adăugat că, ”ţinând cont de situaţia specifică din România, şi anume o rată de acoperire vaccinală undeva la o treime din populaţia eligibilă, cu vârsta de peste 12 ani, pentru controlul răspândirii infecţiei în rândul populaţiei, accentul trebuie să fie în continuare pus pe creşterea ratei de acoperire vaccinală, în paralel cu consolidarea răspunsului imun la persoanele vulnerabile care deja au primit prima schemă de vaccinare”.

Astfel, şeful CNCAV a subliniat că majoritatea studiilor arată în continuare menţinerea ridicată a eficienţei imunizării împotriva cazurilor severe, a spitalizării, a internării şi a decesului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here