În această zi, creştinii sărbătoresc ajunul Bobotezei, o zi de sărbătoare în care este bine să nu bei şi să nu mănânci nimic, pentru ca a doua zi, de Bobotează, să poţi lua agheasmă pe nemâncate. Totodată, există credinţa că, astfel, îţi va merge bine tot anul.
Sărbători religioase 5 ianuarie 2022
Ortodoxe: Ajunul Bobotezei, Sfantul Teopempt, Sfânta Sinclitichia, Sfântul Cuvios Grigorie din Acrita; Sfântul Cuvios Fostirie; Sfântul Mucenic Sais; Sfântul Mucenic Teoid; Sfânta Cuvioasă Domnina; Sfânta Cuvioasă Tatiana; Sfântul Cuvios Mucenic Romano din Carpensia
Greco-catolice: Sf. m. Teopempt și Teona; Sf. cuv. Sinclitica
Romano-catolice: Ss. Emiliana, fc.; Eduard Mărturisitorul, rege
În Ajunul Bobotezei se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Potrivit regulilor bisericeşti, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ține post negru, scrie crestinortodox.ro
În zilele noastre, creștinii postesc în această zi, pentru a putea lua Agheasmă Mare. Aceasta se bea timp de opt zile, începând de la Bobotează şi până pe 14 ianuarie inclusiv, când se încheie praznicul cu slujbele și cântările Bobotezei, dar și în zile de post, la îndemnul duhovnicului.
Ajunul Bobotezei are o semnificație deosebită, fiind premergătoare unei mari minuni pe care Dumnezeu a făcut-o cu omul. Este vorba despre faptul că omul își va pune mâinile pe creștetul Domnului. Rostul postului din această zi este acela că ne pregăteşte pentru întâlnirea dintre Creator și creatură, scrie doxologia.ro
Dar postul în ziua de Ajun al Bobotezei mai are şi un alt rost: în această zi, se oficiază slujba Aghiasmei Mari, cu care preoții merg pe la casele credincioșilor și le sfințesc. După rânduială, credincioşii trebuie să bea din apa cea sfințită, or acest lucru nu poate fi făcut decât în stare de post și rugăciune. Acest post de o zi este rânduit de Biserică și pentru a ne reculege duhovnicește ca să înțelegem cât mai deplin iubirea lui Dumnezeu.
Se spune că cine va posti în ajun de Bobotează va avea noroc tot anul, potrivit traditii-superstitii.ro
Totodată în această zi, există tradiția conform căreia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind şi casele, şi pe gospodari. Există superstiţia potrivit căreia, dacă atunci când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
De asemenea, există credinţa că, în această noapte, ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.
În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.
Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui să-şi pună sub pernă un fir de busuioc sfinţit, pe care i-l cer preotului. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.
În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață, cât de curând se va căsători.
Potrivit unei alte superstiţii, cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
Sursa: romaniatv.net
