Un obiect antic în formă de falus, descoperit în Olt de un localnic, va fi expus în capitala Italiei, Roma.
Este vorba de Coiful chalcidic, descoperit, în 2005, la periferia oraşului Balş, care va fi expus în Muzeul Național Roman din Roma, Italia, în cadrul unei expoziții organizate de Muzeul Național de Istorie a României.
„Muzeul Național de Istorie a României organizează expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità” la Muzeul Național Roman din Roma, Italia.
Conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, proiectul este realizat în colaborare cu 45 de muzee din țară și din Republica Modova.
Muzeul Județean Olt are onoarea de a fi parte a acestui proiect, participând cu o piesă de excepție din patrimoniul său, respectiv Coiful chalcidic de la Balș, județul Olt”, a spus directorul muzeului din Slatina, George Smarandache.
Coiful a fost descoperit întâmplător, în anul 2005, la periferia oraşului Balş, de către un localnic, care în primăvara acelui an începuse săparea un şanţ pe proprietatea sa, potrivit istoricului Laurențiu Guțică-Florescu.
„Piesa a suferit câteva deteriorări în Antichitate, la care s-au adăugat unele cauzate de modul de descoperire şi «verificare» (…).
(…) Coiful este unul autentic şi se încadrează între coifurile greceşti antice Chalcidice, tipul II, grupa tracică (Pflug)77. Coiful are o morfologie «falică», cu calota elipsoidală şi linie de demarcaţie între calotă şi partea sa inferioară, apărătoare de ceafă joasă, arcuită pe gât, obrăzare fixe foarte alungite, perpendiculare pe calotă, deschideri pentru urechi, arcade delimitate de o margine lată şi apărătoare de nas scurtă, terminată drept (…).
(…) Un aspect mai puţin discutat în literatura de specialitate este morfologia aparent falică a calotei. Nu cunoaştem nicio sursă antică referitoare la forma falică a acestor coifuri, astfel că nu ne este clar dacă forma coifurilor de tip Corintic şi Chalcidic este un rezultat al tehnicilor de fabricaţie a calotelor – forma de ogivă este una care deviază excelent loviturile – sau este un design explicit al unui penis erect. Trebuie avut în vedere faptul că mentalităţile şi iconografia greacă redau permanent penisuri mici şi în stare flască, considerând că penisurile mari erau semnele unei stăpâniri de sine scăzute şi că ele erau atributele bărbaţilor nesemnificativi, a satirilor şi ale barbarilor. Este foarte posibil ca acest aspect să fi contribuit la răspândirea coifurilor de tip Chalcidic în mediile barbare, îndeosebi tracice, societăţi în care legătura între masculinitatea agresivă, virilitate, putere şi penisuri mari, erecte, a fost total diferită de viziunea grecilor. Putem reţine în această problemă ipoteza în care grecii au căutat şi obţinut un tip de calotă eficientă, fără a urmări să fie asociată cu morfologii falice, dar tocmai această formă a dus la răspândirea ei în lumea tracilor barbari. De asemenea, nu ştim în ce măsură la unele dintre aceste coifuri care erau uneori ornamentate cu diverse elemente decorative, forma falică nu era mascată (…)”, scrie, într-un articol de specialitate publicat în enciclopedia-dacica.ro, Laurențiu Guțică-Florescu.
Artefactul descoperit la Balş a fost subiectul unor analize metalografice comparate, realizate la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Bucureşti, de către regretatul specialist dr. Bogdan Constantinescu, mai arată istoricul slătinean.
