Cel mai complex și mediatizat dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Olt a intrat pe mâna unei judecătoare cu lacune serioase în materia penală care face gafă după gafă, ba chiar încalcă legea, în detrimentul inculpaților, unii dintre ei acuzând-o de lipsă de imparțialitate. Ea a preluat dosarul după ce magistratul care s-a ocupat de la început de cauză a renunțat să mai profeseze în cadrul Secției penale, alegând să treacă la Secția Civilă.
Este vorba de dosarul în care primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, a fost trimis în judecată, alături de alți 14 inculpați, funcționari publici, oameni de afaceri, persoane fizice și persoane juridice, de Direcția Națională Anticorupție, pentru mai multe presupuse infracțiuni în legătură cu un contract privind modernizarea drumurilor din comuna Vitomirești.
Deși rechizitoriul, întocmit de un procuror anticorupție care, la rândul lui, a devenit celebru după niște gafe de proporții, nu este lipsit de anomalii, el a ajuns în instanța de judecată, trecând, evident, prin procedura camerei preliminare. După mai multe amânări, manevră prin care a urmărit să nu dea citire actului de sesizare a instanței și astfel să nu înceapă procesul propriu-zis, judecătoarea Valentina Văduva, cea care s-a pronunțat în camera preliminară, dispunând începerea judecății, a părăsit Secția Penală a Tribunalului Olt pentru a se ocupa de cauze civile. Locul ei în proces a fost luat de judecătoarea Maria-Mihaela Botea, venită la Tribunalul Olt în vara acestui an, de la Judecătoria Craiova, unde a judecat doar cauze civile. De altfel, în susținerea cererii de transfer depuse la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Maria-Mihaela Botea a avut o pretenție cel puțin dubioasă, solicitând transferul fie la Tribunalul Dolj, dar nu la Secția penală, „având în vedere complexitatea dosarelor și volumul de activitate al Secției penale, în condițiile în care nu a mai soluționat cauze penale în ultimii cinci ani”, fie la „oricare dintre secțiile Tribunalului Olt”, de parcă această instanță ar fi una de mâna a șaptea sau aici dreptatea ar fi altfel făcută.
„În susţinerea cererii, doamna judecător Botea Maria-Mihaela a invocat motive de ordin profesional şi personal. Astfel, a arătat că are o vechime în magistratură de 14 ani şi 9 luni şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Judecătoriei Craiova din luna aprilie 2019. Doamna judecător a mai precizat că îşi manifestă disponibilitatea de a-şi desfăşura activitatea în viitor la oricare dintre secţiile Tribunalului Olt sau la secţiile civile, Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sau Secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Dolj, mai puțin la Secția penală, având în vedere complexitatea dosarelor şi volumul de activitate al Secţiei penale a Tribunalului Dolj, în condiţiile în care nu a mai soluţionat cauze penale în ultimii 5 ani”, se arată în Hotărârea nr. 883/14 mai 2024, prin care magistratului i s-a aprobat transferul, începând cu 1 iulie 2024, la Tribunalul Olt, Secția penală, unde i s-a pus în brațe celebrul dosar 3435/104/2022.
Ignoranță sau rea-intenție?
Preluarea, în instanța de judecată, a unui dosar de către un magistrat, altul decât cel care s-a pronunțat în camera preliminară, încalcă o decizie a Curții Constituționale din România. Este vorba de Decizia nr. 67 a CCR, care prevede că „este în interesul înfăptuirii actului de justiție ca acelaşi judecător care a verificat atât competența, cât şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, să se pronunțe și pe fondul cauzei”. De asemenea, „o soluție contrară ar fi fost de natură să afecteze deplina realizare a funcției de judecată prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea esențială în buna administrare a cauzei de a aprecia el însuşi asupra legalității urmăririi penale şi a administrării probelor şi de a decide asupra întregului material probator pe care îşi va întemeia soluția”, se mai arată în decizia CCR.
Ei bine, la termenul din 11 septembrie 2024, avocatul unuia dintre inculpați a invocat această prevedere, cerând instanței să dispună desființarea încheierii prin care s-a dispus începerea judecății și reluarea procedurii de cameră preliminară, solicitare îmbrățișată și de apărătorii altor inculpați.
La următorul termen, în 25 septembrie, pentru care au fost depuse concluzii scrise, și alți avocați, apărători în cauză, au achiesat la cererea apărătorului care a invocat decizia CCR, solicitând același lucru: reluarea procedurii de cameră preliminară.
Deși Constituția României prevede, la art. 147, alin. (4), că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, judecătoarea Maria-Mihaela Botea, ignorând prevederea constituțională, a respins cererile avocaților. Și a făcut-o pe loc, nemaiacordând termen pentru pronunțare, deși la dosarul cauzei fuseseră depuse concluzii amănunțite, iar avocații exprimaseră puncte de vedere pentru care instanței îi trebuia timp să le analizeze, dată fiind complexitatea cererii, spun specialiștii în drept penal. Tot ei spun că, prin acest mod de a judeca, instanța a afectat dreptul inculpaților la un proces echitabil.
Cu anonima la dosar
O altă „gafă”, care poate fi interpretată chiar ca o încălcare a legii, îl privește pe primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, privat, prin condițiile impuse în cadrul măsurii controlului judiciar sub cauțiune, de a-și îndeplini sarcinile de serviciu, deși, la alegerile locale din acest an, comunitatea l-a ales pentru a treia oară să-i conducă destinele.
La sfârșitul lunii octombrie, o sesizare scrisă la computer în numele unei persoane, dar neasumată prin semnătură, a fost strecurată la Registratura Tribunalului Olt de cineva care sesiza o posibilă încălcare a uneia dintre obligațiile impuse prin controlul judiciar de către Robert Rotea. Mai precis, în hârtia cu pricina, adresată prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt și care, deși nesemnată, a primit număr de înregistrare la Registratura tribunalului, se arată că, prin depunerea jurământului de primar de către inculpatul Robert Rotea, acesta ar fi încălcat interdicția de a-și exercita funcția publică. Fără să stea pe gânduri, președinta completului a introdus anonima la dosar și a dispus Poliției să cerceteze nu cum a primit număr de înregistrare o sesizare nesemnată sau cine este autorul real al hârtiei, ci dacă cele sesizate se confirmă. Persoana în numele căreia a fost redactată sesizarea cere acum luarea măsurilor pentru identificarea celui sau celei care a redactat sesizarea în numele său, astfel încât să poată depune o plângere penală pe numele său.
În acest context, inculpatul vizat solicită Curții de Apel Craiova strămutarea dosarului, acuzând că este judecat cu subiectivism de instanța care ar intenționa să folosească documentul cu pricina pentru menținerea controlului judiciar în cazul său, după cum a spus unul dintre avocați.
Mai mult, în cazul aceluiași inculpat, instanța a părut să țină cont de calitatea sa de membru al unui partid politic. S-a întâmplat la ultima încheiere prin care primarului din Vitomirești i-a fost respinsă cererea privind modificarea conținutului măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune, respectiv eliminarea obligației prin care i se interzice, de doi ani și jumătate, dreptul la muncă.
•••
Modul în care este judecat acest dosar dă credit celor care susțin că întregul caz este unul regizat. Prejudiciul, unul uriaș, reținut de anchetatori în cazul unora dintre inculpați a fost calculat în ciuda faptului că lucrările în cadrul contractului privind modernizarea drumurilor din comuna Vitomirești, de la care a plecat totul, nu fuseseră finalizate, ci erau în curs de execuție atunci când au început cercetările. Sub semnul întrebării intră și faptul că judecătoarea care a dispus în camera preliminară începerea judecății a refuzat, apoi, pe nepusă masa, judecarea cauzei, părăsind Secția penală.
