Noi ciudățenii în dosarul în care judecătoarea Maria Botea, de la Tribunalul Olt, a fost acuzată de lipsă de imparțialitate

Vineri, la Tribunalul Olt s-a derulat un nou termen în celebrul dosar în care primarul comunei Vitomirești, Robert Rotea, și alți 14 inculpați, funcționari publici, oameni de afaceri, persoane fizice și persoane juridice, sunt acuzați de procurorii DNA de mai multe presupuse infracțiuni în legătură cu un contract de lucrări finanțat din fonduri publice și în care judecătoarea Maria-Mihaela Botea a fost acuzată de lipsă de imparțialitate.

În ședința de vineri, instanța de judecată a audiat un martor, reprezentant al unei firme din Iași despre care avocații uneia dintre părți susțin că nu are nicio legătură cu rechizitoriul  trimis în instanță de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

O altă ciudățenie este că declarația acestuia dată la DNA Craiova – pentru că a fost audiat și de către procurorul de caz – este semnată și de un consilier juridic care, de asemenea, nu are nicio calitate în rechizitoriu.

„Firma la care s-a făcut referire astăzi, din declarația martorului, nu are niciun fel de legătură cu rechizitorul care se judecă. Deci, în rechizitoriu, printre inculpați, printre persoanele care sunt acuzate de presupuse fapte penale nu există această firmă care să fi avut o relație directă cu cei acuzați de încălcarea legii penale”, a declarat, după ședință, avocatul Marius Ionescu.

Apărătorul s-a referit și la încălcarea, de către instanță, a unei decizii a Curții Constituționale a României care, pronunțându-se pe o solicitare privind excepția de neconstituționalitate, respingând-o, a statuat că judecătorul de cameră preliminară trebuie să fie și cel care judecă o cauză pe fond. Ceea ce nu e cazul în dosarul de la Tribunalul Olt, magistratul care, în cameră preliminară, a dispus începerea judecății fiind înlocuit cu un alt magistrat pentru judecarea cauzei pe fond, respectiv cu judecătoarea Maria-Mihaela Botea.

În această situație, pentru a fi respectată Decizia 67/2024 a CCR, apărătorii mai multor inculpați în dosar au solicitat reluarea procedurii în camera preliminară. Neținând seama de prevederea Constituției României care spune că deciziile CCR sunt general obligatorii,  instanța a respins cererea avocaților.

„Este vorba de o decizie constituțională prin care a fost respinsă o excepție de neconstituționalitate cu privire la o solicitare precum că judecătorul de cameră preliminară și judecătorul fondului cauzei ar trebui să fie diferit. Asta e ceea ce cereau petenții respectivi. Numai că, prin acea decizie, s-a statuat, dincolo de orice dubiu, faptul că judecătorul de cameră preliminară și judecătorul fondului trebuie să fie una și aceeași persoană, pentru că altfel ar fi afectată funcția de judecată. Mai mult, deciziile CCR sunt, conform Constituției, obligatorii.

Deci, în momentul în care a fost schimbat, înlocuit, judecătorul care s-a pronunțat pe cameră preliminară, judecătorul care a preluat cauza ar fi avut obligația să întoarcă cauza în cameră preliminară, pentru a putea observa el însuși probele și excepțiile invocate, probele aduse de către Ministerul Public, pentru a putea aprecia și pronunța o hotărâre în cunoștință de cauză”, a explicat același avocat.

Respingerea solicitării s-a făcut repede, la același termen pentru care au fost depuse concluziile apărătorilor, neacordându-se un nou termen pentru analizarea, cu atenție, a acestora.

„Având în vedere numărul de concluzii sau volumul de concluzii puse pe această problematică și de către ceilalți colegi din cauză, în opinia mea trebuia să se pronunțe ulterior începerii și nu direct în ședință. Trebuia să amâne pronunțarea până odată cu încheierea”, a opinat avocatul Marius Ionescu.

Reamintim că, luna trecută, primarul din Vitomirești a formulat cerere de strămutare a dosarului, invocând modul subiectiv în care judecătoarea Maria-Mihalea Botea face cercetarea judecătorească. Printre altele, ea a dispus introducerea la dosar a unei sesizări nesemnate care îl dezavantajează pe edil. Hârtia cu pricina, deși nesemnată și adresată prim-procurorului al Parchetului Olt, a primit număr de înregistrare la Tribunal Olt. Sesizarea induce ideea că inculpatul ar fi încălcat una dintre obligațiile impuse prin măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune, dispusă în cazul său. În loc să solicite o anchetă pentru identificarea autorului sesizării, mai ales că persoana în numele căreia a fost redactată hârtia declară că habar nu are de aceasta, judecătoarea Mihaela Botea a dispus verificarea celor sesizate.

În acest context, inculpatul vizat a solicitat Curții de Apel Craiova strămutarea dosarului, acuzând că este judecat cu subiectivism de instanța care ar intenționa să folosească documentul cu pricina pentru menținerea controlului judiciar în cazul său.

„Organele unei instituții judecătorești au înregistrat o sesizare care nu respecta forma, respectiv lipsa semnăturii și neidentificarea persoanei care a depus această sesizare. Ea a produs efecte juridice pentru că a fost introdusă în dosarul cauzei și sau și dispus anumite măsuri în urma acestei sesizări. Nu putem aprecia dacă sesizarea este una falsă sau nu este falsă, putem aprecia forma ei, lipsa semnăturii și neidentificarea persoanei care a depus-o pentru că, ulterior, la dosarul cauzei apare o plângere a persoanei nominalizate în această sesizare cum că nu îi aparține și nu și-o însușește. Sesizarea nu ar fi trebuit să fie introdusă în dosar pentru că nu îndeplinea condițiile de formă”, a mai declarat Marius Ionescu.

În condițiile date, Curtea de Apel Craiova, într-un mod curios, a respins solicitarea de strămutare a dosarului, iar suspiciunea inculpatului Rotea s-a adeverit: instanța i-a respins o nouă solicitare privind eliminarea obligației prin care i se interzice, de doi ani și jumătate, dreptul la muncă.

Mai mult, în cazul aceluiași inculpat, instanța a părut să țină cont de calitatea sa de membru al unui partid politic la una dintre încheierile prin care primarului din Vitomirești i-a fost respinsă cererea de modificare a conținutului măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune.

Potrivit unora dintre părțile în dosar, rechizitoriul cauzei conține anomalii peste care în camera preliminară, unde s-a dispus începerea judecății, s-a trecut cu ușurință.

Următorul termen în cauză a fost stabilit pentru data de 10 ianuarie 2025.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.