Între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a dus la capăt 1.102 verificări ale contribuabililor persoane fizice. În urma acestor controale, Fiscul a calculat obligații suplimentare care depășesc 540 milioane lei.
Ce a verificat ANAF în campania de control?
Între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a dus la capăt 1.102 verificări ale contribuabililor persoane fizice. În urma acțiunilor, Fiscul a calculat obligații suplimentare care depășesc 540 milioane lei. Pentru 124 de milioane de lei, inspectorii fiscali au recurs inclusiv la popriri și sechestre.
Datele ANAF menționate într-o analiză semnată de Corina Mîndroiu și Cătălina Butan, partenere EY România arată că Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice urmărește și contribuabilii încadrați la persoane cu avere mare. Aici intră rezidenții din România pentru care averea estimată trece de pragul echivalentului a 25 milioane euro.
Instituția fiscală ține o evidență separată pentru acest segment de contribuabili, iar lista poate acoperi și soțul sau soția, alături de rude și afini până la gradul al II-lea.
Ce nereguli au identificat inspectorii fiscali?
Conform informațiilor ANAF citate de Economica.net, principalele probleme identificate au privit bani pentru care persoanele verificate nu au putut prezenta o origine clară.
Inspectorii au verificat, între altele, alimentări cu numerar ale conturilor personale sau ale unor societăți în care contribuabilii aveau participații, achiziții de bunuri mobile și imobile plătite cash, finanțări acordate propriilor firme și operațiuni de majorare a capitalului.
Specialiștii EY România au explicat că rezultatele controalelor conturează comportamentele care pot ridica semne de întrebare pentru autoritățile fiscale.
„Dincolo de cifre, aceste verificări oferă indicii utile despre situațiile care atrag atenția inspectorilor fiscali și despre neregulile identificate cel mai frecvent” – EY România.
ANAF a consemnat și situații în care contribuabilii au susținut că banii proveneau din afara României, însă aceste explicații nu au fost confirmate prin schimbul de date cu administrațiile fiscale din alte state. În numeroase dosare, afirmațiile despre economii ținute în numerar, câștiguri externe sau sume primite de la alte persoane nu au fost dublate de acte concludente.
Datele indică faptul că cele mai mari sume suplimentare stabilite în intervalul analizat au fost de 23,1 milioane lei în Prahova și de 22,5 milioane lei, respectiv 21,6 milioane lei, în două verificări distincte din București. În luna mai 2026, 56 de decizii de impunere au însumat obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane lei.
Ce obligații au persoanele cu venituri din străinătate?
EY România arată că regimul fiscal aplicabil diferă în funcție de tipul venitului. Pentru anumite câștiguri obținute în România, impozitul este oprit la sursă, în timp ce pentru alte venituri responsabilitatea declarării aparține persoanei fizice.
Pentru veniturile realizate peste hotare, ANAF a transmis că persoanele obligate să le declare în România trebuie să le treacă în Declarația Unică, chiar dacă aceste informații nu se regăsesc în datele precompletate. Instituția a precizat că informațiile de la fiscurile străine sunt primite după expirarea termenului de depunere a declarației din România, astfel că ulterior pot fi trimise notificări pentru lămuriri.
Datele obținute prin cooperare internațională pot fi examinate la mai mulți ani de la momentul obținerii veniturilor, inclusiv pentru câștiguri și tranzacții din 2021 încoace, dacă dreptul de a stabili obligații fiscale nu s-a prescris. Din 1 iulie 2024, sumele pentru care nu poate fi stabilită sursa sunt taxate cu 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități, potrivit legislației fiscale menționate în analiza EY România.
Sursa: b1tv.ro
