Peste 20.400 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare a copiilor au fost înregistrate anul trecut în România, dintre care 1.712 au vizat abuzuri sexuale. Cifrele alarmante sunt prezentate de organizația Salvați Copiii România, care atrage atenția și asupra modului în care minorii sunt tratați după ce ajung în atenția autorităților. În unele situații, copiii sunt nevoiți să povestească experiențele traumatizante de peste zece ori, în fața unor specialiști diferiți. În tot acest timp, România dispune de un singur centru specializat de tip Barnahus, deși Guvernul și-a asumat înființarea a nouă asemenea centre până în 2027.
Potrivit datelor prezentate de Salvați Copiii România, în anul 2025, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului au înregistrat 20.403 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a minorilor. Dintre acestea, 16.939 s-au produs în familie.
În 1.712 cazuri a fost vorba despre abuz sexual, victimele fiind 1.536 de fete și 176 de băieți.
Organizația avertizează că aceste cifre reprezintă doar situațiile ajunse în evidențele instituțiilor, amploarea reală a fenomenului putând fi mult mai mare.
Peste 50.000 de sesizări privind materiale de abuz sexual asupra copiilor
O creștere îngrijorătoare se înregistrează și în privința sesizărilor referitoare la materiale de abuz sexual asupra copiilor.
În 2025, linia de raportare Esc_ABUZ a primit peste 50.000 de sesizări, comparativ cu 19.369 în anul precedent.
Datele arată dimensiunea unei probleme care depășește cazurile investigate direct de instituțiile de protecție a copilului și evidențiază necesitatea unor mecanisme eficiente de prevenire, identificare și intervenție.
Copiii ajung să povestească abuzul de șase, uneori de peste zece ori
Dincolo de violența suferită, victimele se confruntă adesea cu un nou calvar atunci când intră în contact cu instituțiile statului.
O cercetare calitativă realizată de Salvați Copiii, pe baza a 50 de interviuri cu profesioniști, a evidențiat situații în care copilului i se cere să relateze experiența abuzului de cel puțin șase ori, uneori chiar de peste zece ori.
Aceste relatări au loc în interacțiunile cu polițiști, procurori, psihologi, asistenți sociali și alți specialiști, nu exclusiv în cadrul audierilor judiciare.
Repetarea experiențelor traumatizante poate amplifica suferința copilului, fenomen cunoscut drept victimizare secundară.
„Pentru un copil care a trecut prin forme de violență greu de descris, fiecare întâlnire cu un adult sau cu o instituție poate însemna un pas spre vindecare ori o nouă suferință”, avertizează Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România.
România are un singur centru Barnahus. Alte opt ar trebui înființate până în 2027
Pentru a evita retraumatizarea copiilor, Salvați Copiii solicită autorităților accelerarea dezvoltării centrelor de tip Barnahus.
Acestea reunesc, într-un spațiu adaptat minorilor, specialiști din domeniul protecției copilului, poliției, justiției, medicinei și psihologiei.
Scopul este ca victimele să beneficieze de audieri adaptate vârstei, evaluări coordonate și sprijin psihologic, fără să fie nevoite să repete inutil relatările despre abuz.
În prezent, România dispune de un singur asemenea centru, deschis în 2022 de Salvați Copiii, în parteneriat cu DGASPC Sector 6 București. Până în august 2026, acesta oferise servicii integrate pentru 165 de copii.
Deși Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului prevede dezvoltarea unei rețele de nouă centre Barnahus până în 2027, extinderea serviciilor rămâne în întârziere.
Mai mult, potrivit centralizării realizate de Salvați Copiii la 15 octombrie 2026, 25 dintre cele 47 de direcții de protecție a copilului nu dispun nici măcar de o cameră de audiere.
Specialiștii cer măsuri urgente
Pentru pregătirea extinderii rețelei Barnahus, Salvați Copiii a organizat, în luna octombrie, trei seminarii regionale, la București, Târgu Mureș și Iași, la care au participat peste 115 profesioniști din domeniul protecției copilului, poliției, justiției și psihologiei.
La întâlniri au fost reprezentați specialiști din 26 de DGASPC-uri, inclusiv din județele Dolj, Gorj, Vâlcea și Argeș.
Organizația solicită autorităților stabilirea unui calendar concret pentru deschiderea noilor centre, alocarea resurselor financiare și pregătirea personalului specializat.
Problema nu este doar lipsa unor spații adecvate, ci și fragmentarea intervențiilor instituționale, care poate obliga victimele să retrăiască în mod repetat experiențele de violență.
În timp ce mii de copii ajung anual victime ale abuzurilor, sistemul de protecție continuă să funcționeze cu lipsuri majore. Iar pentru copiii care au trecut deja prin experiențe traumatizante, fiecare întârziere în dezvoltarea serviciilor specializate poate însemna încă o suferință pe care statul ar trebui să o prevină.
