O societate a Primăriei Slatina a distribuit aproape 18 milioane de lei prin 804 achiziții directe, în mai puțin de zece luni. Peste 8,5 milioane de lei, adică aproape jumătate din întreaga sumă, au ajuns la numai cinci firme. În timp ce Dezvoltare Urbană Slatina (DUS) direcționează sume uriașe către operatori privați, administrația condusă de Mario De Mezzo continuă să majoreze bugetul societății, prin proiecte inițiate de primar și aprobate de majoritatea sa din Consiliul Local. Ultima rectificare, adoptată pe 28 octombrie, scoate la iveală o situație deosebit de gravă din perspectiva integrității administrative: directorul DUS, Andrei Valentin Bălan, consilier local PNL, a participat la votul prin care a fost majorat bugetul societății pe care o conduce, ridicând suspiciuni privind un posibil conflict de interese. Dincolo de cifre, documentele dezvăluie un circuit al banilor publici în care deciziile politice de alocare a fondurilor sunt urmate de sute de achiziții directe, iar milioane de lei ajung la un grup restrâns de furnizori.
Cinci firme au încasat aproape jumătate din banii cheltuiți prin achiziții directe
Dezvoltare Urbană Slatina SRL, societate aflată sub controlul municipalității, a efectuat, între 13 ianuarie și 29 octombrie 2026, nu mai puțin de 804 achiziții directe acceptate, în valoare cumulată de 17.962.468,40 lei.
Datele provin din înregistrările Sistemului Electronic de Achiziții Publice și arată amploarea relațiilor comerciale dintre societatea municipalității și furnizorii săi.
O analiză a beneficiarilor scoate însă la iveală o concentrare care merită o atenție specială: 47,34% din valoarea tuturor achizițiilor a fost direcționată către numai cinci societăți comerciale.
În total, acestea au primit contracte în valoare de 8.503.426,10 lei.
Cel mai mare beneficiar este MIRACONS PROIECT, cu 19 achiziții directe însumând 2.247.284,55 lei. Urmează Pardoseli Otto Group, care a obținut 1.827.115,80 lei din numai patru achiziții.
Pe următoarele poziții se află PAVONE IMPEX, cu 1.645.191,75 lei din 13 achiziții, ECOPROD, cu 1.461.650 de lei din 32 de achiziții, și MATTI ÎNCHIRIERI UTILAJE, cu 1.322.184 de lei din 15 achiziții.
Nu este vorba despre o distribuție uniformă a contractelor între cei 128 de furnizori identificați în evidențele analizate. Dimpotrivă, o parte foarte mare a banilor s-a concentrat la câțiva operatori economici.
Această împrejurare obligă la o întrebare pe care conducerea DUS ar trebui să o lămurească: ce anume a făcut ca aceleași firme să devină beneficiarele unor sume atât de mari din resursele unei societăți municipale?
Au fost prețurile cele mai avantajoase? A existat o verificare reală a pieței? Au fost analizate oferte alternative? Ce lucrări și servicii au fost recepționate pentru aceste sume?
Sunt întrebări esențiale atunci când banii utilizați provin, direct sau indirect, din activitatea finanțată de administrația locală.
Achiziții repetate și contracte de sute de mii de lei
Concentrarea sumelor la primii cinci furnizori nu este singurul aspect care atrage atenția.
În evidențele DUS apar și alte societăți care au obținut contracte importante.
DCC TOP CONSTRUCT INVEST a primit trei achiziții directe în valoare totală de 926.572 de lei. CHL GARDEN figurează cu 12 achiziții, însumând 766.180 de lei, iar COMPANIA M.I.R.A. INTERNATIONAL apare cu o singură achiziție, în valoare de 593.620 de lei.
În cazul 3D PROJECT EVE, datele arată 11 achiziții directe, în valoare cumulată de 367.000 de lei.
Această din urmă societate apare și în achizițiile altor structuri ale administrației locale, inclusiv în documentațiile pentru servicii de proiectare aferente unor investiții publice.
Repetarea numelor unor furnizori în contractele diferitelor structuri municipale este un motiv suplimentar pentru verificarea modului în care sunt selectate firmele și a eventualelor legături dintre beneficiarii achizițiilor și persoanele cu putere de decizie.
Există și societăți care se remarcă prin frecvența comenzilor.
DECORA DESIGN a înregistrat 69 de achiziții, MAR COM DISTRIBUTIE – 37, CAFMIN – 33, ECOPROD – 32, iar CRANE LIFT SERV PROD – 31.
O asemenea succesiune de cumpărări impune verificarea obiectului fiecărui contract, a valorilor individuale și a perioadelor în care au fost atribuite.
Legislația permite achizițiile directe în anumite limite valorice. Ea nu permite însă divizarea artificială a unor contracte pentru evitarea procedurilor concurențiale.
De aceea, una dintre verificările necesare privește existența unor achiziții cu obiect similar, realizate succesiv de la aceiași furnizori, și justificarea alegerii acestei modalități de cumpărare.
Faptul că o achiziție apare în SEAP nu reprezintă, prin el însuși, o garanție că prețul este justificat sau că procedura aleasă a fost cea corectă.
De unde vin banii? Primăria aprobă, societatea cheltuiește
Pentru a înțelege amploarea achizițiilor, trebuie urmărit și circuitul financiar care permite DUS să funcționeze.
Societatea aparține municipalității și desfășoară activități în beneficiul orașului. Resursele sale sunt legate de contractele, serviciile și deciziile financiare ale administrației locale.
La nivelul Primăriei Slatina, proiectele de buget și rectificările sunt inițiate de primarul Mario De Mezzo și ajung la votul Consiliului Local.
Edilul beneficiază de susținerea unei majorități care îi permite să promoveze proiectele financiare ale administrației.
Astfel, decizia privind alocarea resurselor este luată la nivel politic, în timp ce cheltuirea lor efectivă, prin contracte și achiziții, este realizată ulterior de structurile municipalității.
Este un mecanism care poate fi perfect legal, dacă sunt respectate toate regulile privind bugetarea, achizițiile și controlul financiar.
Dar tocmai separarea dintre cel care aprobă alocarea banilor și cel care încheie contractele poate face mai dificilă urmărirea întregului traseu al fondurilor publice.
În cazul Slatinei, această problemă devine cu atât mai importantă cu cât sumele gestionate de societățile municipale sunt considerabile.
DUS nu este singura structură care beneficiază de resurse importante. Și Clubul Sportiv Municipal Slatina dispune de un buget de ordinul zecilor de milioane de lei
Încă 14 milioane de lei la bugetul DUS. Cheltuielile cu „colaboratorii” au explodat
La 28 octombrie, Consiliul Local Slatina a aprobat o nouă rectificare a bugetului societății Dezvoltare Urbană Slatina.
Proiectul a fost inițiat de primarul Mario De Mezzo și, în urma modificărilor, veniturile totale ale DUS au fost stabilite la 56.401.000 de lei, iar cheltuielile la 55.908.000 de lei.
Rectificarea a adus o majorare de aproximativ 14 milioane de lei. Dar una dintre cele mai interesante informații se află în structura cheltuielilor. Pentru anul 2026, DUS are prevăzută suma de 20.850.000 de lei pentru colaboratori, față de 5.498.000 de lei în 2025.
Creșterea este de peste 15,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă că bugetul acestei categorii de cheltuieli este de aproape patru ori mai mare decât cel din anul precedent.
Suma este comparabilă cu întregul buget de personal al societății, stabilit la 20.710.000 de lei. De asemenea, cheltuielile pentru bunuri și servicii ajung la 33.885.000 de lei.
Aceste cifre merită mai mult decât o aprobare prin ridicare de mână în Consiliul Local.
Cine sunt colaboratorii DUS? Ce activități justifică o creștere atât de mare? Câte dintre aceste cheltuieli corespund contractelor atribuite prin achiziție directă? Ce verificări a făcut administrația înainte să propună majorarea bugetului?
O creștere de peste 15 milioane de lei la o singură categorie de cheltuieli ar trebui să fie însoțită de explicații publice detaliate, nu doar de tabele bugetare.
Mai ales că, în paralel, datele SEAP arată că societatea a direcționat deja sume foarte mari către furnizori privați.
Directorul DUS, de ambele părți ale deciziei bugetare
Cea mai delicată situație apare însă la nivelul conducerii societății. Andrei Valentin Bălan este directorul Dezvoltare Urbană Slatina și, în același timp, consilier local PNL.
La ședința ordinară din 28 octombrie, acesta a votat proiectul de rectificare a bugetului DUS, societatea pe care o conduce.
Practic, Bălan a participat, în calitate de ales local, la aprobarea cadrului financiar pe care îl administrează în calitate de director.
Din perspectiva integrității administrative, această suprapunere de roluri ridică o problemă evidentă: un consilier local trebuie să poată decide în interes public, fără ca votul său să fie influențat de interesele funcției remunerate pe care o ocupă.
Codul administrativ reglementează situațiile în care aleșii locali trebuie să se abțină de la participarea la adoptarea unor hotărâri care le pot produce un folos material.
Într-o administrație preocupată de transparență, o asemenea situație ar fi trebuit cel puțin explicată public, inclusiv prin prezentarea temeiului legal în baza căruia consilierul a participat la vot.
Cine răspunde pentru milioanele distribuite firmelor?
Mario De Mezzo nu semnează personal fiecare achiziție directă realizată de DUS. Aceasta este atribuția conducerii societății și a persoanelor responsabile de procedurile de cumpărare.
Primarul are însă un rol esențial în construcția bugetară a administrației locale, în inițierea proiectelor de alocare a resurselor și în susținerea politică a conducerii structurilor municipale.
La rândul lor, consilierii locali care aprobă bugetele au responsabilitatea de a verifica dacă sumele solicitate sunt justificate și dacă există suficiente garanții pentru utilizarea lor corectă.
Majoritatea politică din Consiliul Local poate asigura voturile necesare pentru adoptarea proiectelor primarului. Nu poate însă înlocui obligația de transparență și control asupra cheltuirii banilor publici.
Datele analizate arată că DUS a înregistrat 804 achiziții directe, aproape 18 milioane de lei ca valoare cumulată și o concentrare de peste 47% a sumelor la numai cinci firme.
În același timp, administrația a aprobat o majorare importantă a bugetului societății, în care cheltuielile cu colaboratorii au crescut spectaculos față de anul precedent. Iar directorul DUS a participat la votul privind rectificarea propriului buget.
Fiecare dintre aceste împrejurări necesită explicații. Împreună, ele justifică o verificare mult mai amplă a modului în care sunt administrați banii Slatinei.
Achizițiile sunt publice. Justificarea lor trebuie să fie la fel
Publicarea achizițiilor în SEAP permite identificarea beneficiarilor și a valorilor contractate. Nu arată însă, în toate cazurile, de ce a fost ales un anumit furnizor, ce alternative au fost analizate, dacă prețurile au fost competitive și în ce condiții au fost recepționate lucrările sau serviciile.
Pentru a lămuri aceste aspecte, sunt necesare documentele care stau la baza cumpărărilor, situațiile de lucrări, procesele-verbale de recepție și evidențele plăților.
Totodată, trebuie verificate eventualele legături personale, comerciale sau politice dintre firmele beneficiare și persoanele din administrația locală.
Până la clarificarea acestor aspecte, rămâne o realitate documentată: în mai puțin de zece luni, societatea municipalității a înregistrat achiziții directe de aproape 18 milioane de lei, iar o parte disproporționat de mare a acestei valori a fost concentrată la câțiva furnizori.
Banii nu sunt ai primarului, ai directorului DUS sau ai majorității din Consiliul Local. Sunt resurse publice, iar cei care decid alocarea și cheltuirea lor au obligația să explice, cu documente, de ce milioane de lei ajung la anumite firme și ce primește Slatina în schimb.
