De ce șefii structurilor de informații, cu statut ultraspecial, precum SRI sau SIE, își publică veniturile în declarațiile de avere, iar polițiștii – nu, indiferent că vorbim de șefi ai instituției sau de ultimul agent de poliție?
Explicația este că în Legea salarizării din 2017 a fost introdus un alineat la articolul 86 prin care polițiștii au primit dreptul de a avea salariile „confidențiale”. Și nu doar ei, ci și militarii și funcționarii publici din penitenciare.
Astfel, articolul 86 din legea-cadru privind ”salarizarea personalului plătit din fonduri publice” prevede, la alineatul 4, că ”Soldele lunare ale personalului militar, respectiv salariile lunare ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt confidențiale, instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității”.
Vorbim, așadar, de funcționari public cu statut special. Cu toate acestea, șefii structurilor de informații, precum SRI sau SIE, cu statut ultraspecial (să spunem așa), își publică, bine mersi, veniturile, neconfidențiale, în declarațiile de avere.
Ca să nu mai spunem că, în cazul confidențialității veniturilor de care beneficiază polițiștii, militarii și personalul din penitenciare, Legea salarizării se bate cap în cap cu Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, care, la articolul 31, stabileşte negru pe alb că funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, trebuie să-şi declare veniturile.
Sensibilități de polițist
Deși se pensionează cu mult mai repede decât restul populației și de multe ori ies la pensie cu venituri mai mari pentru că înainte de pensionare primesc salarii de merit, potrivit stiripesurse.ro, polițiștii din România nu mai au tragere de inimă să își facă meseria. Ar vrea, și ei, program de 8 ore pe zi și acuză că munca de noapte scade speranța de viață.
Iată ce scrie sindicatul Europol pe pagina sa de socializare:
Nu de puține ori organizația noastră a sesizat o problemă destul de serioasă pentru polițiști referitoare la riscurile la care sunt supuși când efectuează ore de noapte. Plata sporului pentru munca de noapte este reglementată în Legea-cadru nr. 153/2017 la art. 20, ”personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22,00 și 6,00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”.
În fapt, valoarea acestui spor pentru un agent operativ care lucrează în schimburi/ture începe de la aproximativ 110 lei net lei și ajunge la maxim 270 lei net pentru polițiștii cu vechime.
Exemplu de calcul:
3000 lei x 25% /168 = 4,46 x 56= aprox. 250 lei unde:
3000= salariu de funcție polițist
25%= procentul sporului de noapte
168= norma lunară de lucru
4,46=valoarea în lei a unei ore de noapte
56 = nr. de ore de noapte efectuate;
250= valoarea brută a sporului de noapte (aprox. 132 lei net)
Riscurile la care sunt supuși cei care efectuează ore de noapte sunt incomensurabile în raport cu cuantumul plății acestui spor. Efectele pe care le are muncă pe timp de noapte asupra sănătății polițiștilor sunt devastatoare pentru aceștia, drept pentru care vom prezenta câteva puncte de vedere ale specialiștilor în medicina muncii.
1. Efecte neuro-psihice:
- tulburări cognitive imediate: scăderea vigilenței, a capacității de adaptare la situații noi, scăderea performanțelor mentale, în special a proceselor mentale complexe care implică multe variabile, cu un număr crescut de erori și creșterea timpului de răspuns la stimuli, tulburări de memorie; din acestea rezultă și un risc crescut de accidente de muncă sau de traseu (la întoarcerea dimineață acasă cu mașină);
- efecte neuro-psihice tardive: datorie de somn, oboseală cumulată, surmenaj, până la epuizare și burn-out, tulburări de somn (dificultăți de adormire, somn agitat și superficial, oboseală la trezire); consecință este abuzul de cafea/stimulante în timpul activității și de medicamente sedative sau hipnotice pentru perioadă de somn, cu consecințele specifice acestor abuzuri;
2. Patologii asociate – studiile epidemiologice arată un risc crescut pentru următoarele afecțiuni:
- afecțiuni psihice: depresie, iritabilitate, scăderea interesului fată de evenimente sau anturaj, comportament adictiv;
- afecțiuni cardiace: cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac;
- afecțiuni digestive: gastrite, ulcere gastrice și duodenale;
- tulburări metabolice și endocrine: supraponderalitate/obezitate, insulinorezistență (apoi diabet), sindrom metabolic;
- tulburări reproductive: scăderea fertilitătii, avorturi spontane, retard de creștere fetală, prematuritate, nou-născuti cu greutate scăzută la naștere;
- cancerul de sân (Centrul Internațional de Cercetări asupra Cancerului CIRC/IARC a clasat muncă asociată cu perturbări ale ciclurilor circadiene în categoria 2A, adică cancerogen probabil);
- îmbătrânire precoce;
Vă lăsăm pe voi să apreciați dacă pentru cei ~4,46 lei/ora de noapte, este justificat ca polițiștii să-și pună sănătatea în pericol. Reamintim faptul că speranța de viată pentru un polițist operativ este în medie de maxim 10 ani după ce trece în rezervă, astfel că ne întrebăm dacă toate aceste sacrificii sunt justificate. Este destul de adevărat că nu suntem singura categorie socio-profesională care își desfășoară activitatea în ture/schimburi, însă cumulat cu riscurile și tipul de acțiuni desfășurate, activitatea în astfel de condiții este foarte solicitantă.
