Neputința ANAF la colectare: România are cea mai mare „gaură de TVA” din UE. Aproape 30% din taxă nu ajunge la buget

România continuă să fie campioana negativă a Uniunii Europene la colectarea TVA. Din fiecare 100 de euro pe care statul ar trebui, teoretic, să îi încaseze din această taxă, aproximativ 30 de euro nu mai ajung la buget.

În 2023, deficitul de conformare la TVA – cunoscut drept VAT Gap – a fost de 30%, echivalentul a aproximativ 9,2 miliarde de euro. Media Uniunii Europene era de numai 9,5%. România avea astfel o gaură de peste trei ori mai mare decât media europeană.

Iar problema nu a dispărut. Estimarea rapidă pentru 2024 indică un deficit de aproximativ 29,5%, în continuare cel mai mare din UE. În bani, valoarea TVA neîncasate este estimată la aproape 49,8 miliarde de lei.

Ani de digitalizare, dar „gaura de TVA” rămâne aproape neschimbată

Cifrele sunt cu atât mai greu de explicat cu cât România discută de ani întregi despre digitalizarea ANAF.

Au apărut RO e-Factura, SAF-T, RO e-TVA, case de marcat conectate, RO e-Transport și baze de date tot mai mari. Cu toate acestea, rezultatul final – banii efectiv încasați – se schimbă foarte puțin.

În 2019, VAT Gap-ul României era de 30,9%. În 2020 ajungea la 31,1%, în 2021 la 29,5%, cobora temporar la 26,7% în 2022, pentru ca în 2023 să urce din nou la 30%. Estimarea pentru 2024 este de 29,5%.

Cu alte cuvinte, după ani de reforme, proiecte informatice și obligații suplimentare impuse contribuabililor, România se află aproximativ în același punct în care era în 2019.

OECD remarcă și contrastul cu alte țări din Europa Centrală și de Est, care au reușit să își reducă puternic deficitul de colectare. Organizația dă exemplul Ungariei, care a redus masiv VAT Gap-ul într-un interval de aproximativ un deceniu.

Comisia Europeană: problema TVA reflectă ineficiența de lungă durată a administrației

Evaluarea Comisiei Europene pentru România din 2026 este extrem de dură.

Documentul arată că menținerea unui VAT Gap de aproximativ 29,5% în 2024 reflectă ineficiența pe termen lung a administrației în rezolvarea problemelor de conformare și în combaterea economiei informale.

Comisia precizează, de asemenea, că România are nu doar cel mai mare deficit de conformare la TVA, ci și unul dintre cele mai grave deficite de colectare a impozitului pe profit. În raportul de țară din iunie 2026, Bruxelles-ul cere în continuare „îmbunătățiri structurale durabile” ale colectării veniturilor.

Asta în condițiile în care reforma ANAF prin digitalizare trebuia să dezvolte managementul integrat al riscului, analiza Big Data, servicii digitale și capacitatea instituției de a identifica mult mai repede contribuabilii și tranzacțiile cu risc fiscal.

Consiliul Fiscal vorbește despre un aparat fiscal nemodernizat și o „cultură a impunității”

Problemele ANAF nu sunt semnalate doar de Bruxelles.

Consiliul Fiscal avertizează de mai mulți ani că poziția României la coada clasamentului european este legată și de un aparat de administrare fiscală insuficient modernizat, în condițiile în care reformele au fost lente și, uneori, implementate doar parțial.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, vorbește acum și despre cauze mai profunde:

„Un regim fiscal inadecvat, o legislație permisivă, grupuri de interese ce vor prezervarea unor privilegii au favorizat o cultură a impunității.”

Dăianu leagă această situație inclusiv de fraudarea bugetului și de rezistența față de unele reforme.

România adună mult mai puține taxe decât restul Uniunii Europene

Problema TVA face parte dintr-un tablou mai mare.

Potrivit datelor prezentate de Consiliul Fiscal și citate de Știrile ProTV, în 2025 veniturile fiscale ale României au reprezentat aproximativ 29,2% din PIB, față de o medie UE de 40,4%.

Veniturile bugetare totale au fost de 35,4% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 46,4%.

România rămâne astfel printre statele europene care strâng cel mai puțin la buget raportat la dimensiunea economiei, deși povara taxării este resimțită puternic de contribuabilii care se conformează.

Ce înseamnă, de fapt, „gaura de TVA”

VAT Gap-ul nu trebuie confundat integral cu evaziunea fiscală.

Indicatorul reprezintă diferența dintre TVA care ar trebui teoretic colectată în condițiile respectării integrale a legislației și suma care ajunge efectiv la buget. În această diferență intră fraude și evaziune, dar și insolvențe, erori administrative și alte situații de neconformare.

Tocmai de aceea, dimensiunea uriașă și persistența indicatorului sunt relevante pentru eficiența ANAF: nu este suficient ca statul să adopte cote de TVA sau să introducă noi sisteme informatice. Administrația trebuie să transforme informațiile pe care le colectează în controale eficiente, recuperarea creanțelor și prevenirea fraudelor.

Statul caută bani din taxe noi, în timp ce miliarde din TVA rămân necolectate

Problema devine și mai sensibilă într-o perioadă în care România încearcă să reducă un deficit bugetar uriaș, iar guvernele au recurs la majorări de taxe și la tăieri de cheltuieli.

Consiliul Fiscal estimează că reducerea decalajelor de colectare la TVA și impozitul pe profit, împreună cu recuperarea unor obligații restante ale companiilor insolvente sau aflate în faliment, ar putea aduce venituri suplimentare de peste 1,5% din PIB.

Sursa: b1tv.ro