După o lună în care slătinenii au avut posibilitatea să voteze unul dintre simbolurile municipiului-reşedinţă de judeţ, în cadrul unei campanii organizate de primărie care a pus pe pliantele de vot mai multe obiective, majoritatea votanţilor a înclinat că Podul de peste râul Olt.
Slătinenii au avut la dispoziţie o listă din care nu au lipsit Dealul Grădişte, Casa Căsătoriilor, Parcul „Eugen Ionescu”, Esplanada, Podul de peste râul Olt, clădirile în care funcţionează Primăria Slatina şi Prefectura Olt, Centrul Cultural „Eugen Ionescu”, strada Lipscani din centrul istoric al oraşului şi altele. Majoritatea cetăţenilor a votat Podul de peste râul Olt, una dintre emblemele oraşului. Campania derulată de primărie pe tot parcursul lunii noiembrie s-a finalizat printr-o tragere la sorţi în cadrul ceremoniei dedicate, luni, Zilei Naţionale a României. Imaginea simbolului ales trebuia să figureze pe o piesă de puzzle care să ajute la montarea, alături de alte piese care reprezentau imagini din celelalte municipii-reşedinţă de judeţ, la harta României unite pe Esplanadă. Din păcate, planul organizatorilor a fost dat peste cap de vremea rea, organizatorii fiind nevoiţi să amâne această ultimă acţiune din cadrul campaniei „Mândri de a fi slătineni. Alege simbolul Slatinei pe harta României unite”. În cadrul campaniei va urma acordarea mai multor premii constând în acordarea unor excursii în yone pitorești din țară.
Podul de peste Olt are o istorie lungă şi tumultuoasă, cel actual fiind, de fapt, celade-a patra construcţie, după ce alte trei poduri au fost distruse de inundaţii. Construcţia primului pod peste Olt la Slatina a început în iunie 1846, piatra de temelie fiind pusă de domnitorul de atunci al Ţării româneşti, Gheorghe Bibescu. Evenimentul a fost marcat de Prefectura judeţului Olt prin organizarea unei mari festivităţi, potrivit specialiştilor de la Muzeul Judeţean Olt. Lucrările au fost supervizate de o echipă formată din specialişti italieni, conduşi de inginerul Giovani Balzano. Podul a fost inaugurat la 8 septembrie 1847, administraţia locală organizând sărbători pe parcursul a trei zile.
Repetatele inundaţii pe un râu care nu era regularizat au distrus podul. În 1862 încep lucrările pentru construirea altor două poduri la Slatina, unul peste Olt şi altul peste afluentul Beica, pentru care domnitorul Alexandru Ioan Cuza dispune un buget de trei milioane. Acestea au fost date în folosinţă în 1867, dar nici ele nu au rezistat furiei apelor.
În 1888 începe construirea unui alt pod, de data aceasta din fier, care este inaugurat în 1891. Proiectul a fost supervizat, de această dată, de inginerul român Nicolae Davidescu.Construcţia este aruncată în aer în perioada Primului Război Mondial de trupele române, aflate în retragere din faţa armatei germane (1916). Podul a fost refăcut de germani după ce aceştia au fost învinşi de aliaţi, refacerea construcţiei fiind inclusă pe lista daunelor de război.
