În contextul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, mai mulţi copii, împreună cu reprezentanţi ai Primăriei Slatina, au asamblat, sâmbătă, pe Esplanadă, un imens puzzle reprezentând România de azi, piesele puzzle-ului reprezentând zonele ţării prin simbolurile fiecărui judeţ în parte. Piesele care au compus Oltul au format imaginea Podului de peste râul Olt, simbol ales de slătineni prin vot spre sfârşitul anului trecut.
Deşi gândit a se derula în data de 1 Decembrie 2015, de Ziua Naţională a României, momentul simbolic a fost amânat atunci din cauza vremii nefavorabile. În ciuda faptului că nici sâmbătă vremea nu a ţinut cu organizatorii, autorităţile au dat startul la construirea uriaşului puzzle pe ploaie. Şi nu doar copiii s-au implicat, ci şi primarul Slatinei, Minel Prina, împreună cu cei doi viceprimari ai oraşului, Mihaela Stana şi Cristian Bircea, cu alţi angajaţi ai primăriei şi cu jurnaliştii prezenţi. La final, Prina s-a fotografiat cu participanţii.
„Este o zi importantă pentru noi toţi şi mă bucur că în 24 ianuarie am reuşit să punem simbolul Slatinei pe harta României. Era un proiect pe care trebuia să îi facem pe data de 1 Decembrie şi am reuşit să îl facem azi, chiar dacă vremea nu a fost una favorabilă. Mă bucur că aceşti copii minunaţi au participat la acest eveniment, că au înţeles ce înseamnă România, ce înseamnă să avem o ţară unită, să fim alături unul lângă altul”, a declarat primarul municipiului.
Spre sfârşitul anului trecut, slătinenii au avut posibilitatea să voteze unul dintre simbolurile municipiului-reşedinţă de judeţ, în cadrul unei campanii organizate de primărie care a pus pe pliantele de vot mai multe obiective. Slătinenii au avut la dispoziţie o listă din care nu au lipsit Dealul Grădişte, Casa Căsătoriilor, Parcul „Eugen Ionescu”, Esplanada, Podul de peste râul Olt, clădirile în care funcţionează Primăria Slatina şi Prefectura Olt, Centrul Cultural „Eugen Ionescu”, strada Lipscani din centrul istoric al oraşului şi altele. Majoritatea votanţilor a ales Podul de peste râul Olt. Campania derulată pe tot parcursul lunii noiembrie, sub genericul „Mândri de a fi slătineni. Alege simbolul Slatinei pe harta României unite”, s-a finalizat printr-o tragere la sorţi în urma căreia mai multe persoane au câştigat excursii în ţară pe socoteala primăriei.
Podul de peste Olt are o istorie lungă şi tumultuoasă, cel actual fiind, de fapt, celade-a patra construcţie, după ce alte trei poduri au fost distruse de inundaţii. Construcţia primului pod peste Olt la Slatina a început în iunie 1846, piatra de temelie fiind pusă de domnitorul de atunci al Ţării româneşti, Gheorghe Bibescu. Evenimentul a fost marcat de Prefectura judeţului Olt prin organizarea unei mari festivităţi, potrivit specialiştilor de la Muzeul Judeţean Olt. Lucrările au fost supervizate de o echipă formată din specialişti italieni, conduşi de inginerul Giovani Balzano. Podul a fost inaugurat la 8 septembrie 1847, administraţia locală organizând sărbători pe parcursul a trei zile.
Repetatele inundaţii pe un râu care nu era regularizat au distrus podul. În 1862 încep lucrările pentru construirea altor două poduri la Slatina, unul peste Olt şi altul peste afluentul Beica, pentru care domnitorul Alexandru Ioan Cuza dispune un buget de trei milioane. Acestea au fost date în folosinţă în 1867, dar nici ele nu au rezistat furiei apelor.
În 1888 începe construirea unui alt pod, de data aceasta din fier, care este inaugurat în 1891. Proiectul a fost supervizat, de această dată, de inginerul român Nicolae Davidescu.Construcţia este aruncată în aer în perioada Primului Război Mondial de trupele române, aflate în retragere din faţa armatei germane (1916). Podul a fost refăcut de germani după ce aceştia au fost învinşi de aliaţi, refacerea construcţiei fiind inclusă pe lista daunelor de război.