Potrivit opiniei șefului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, anul agricol în curs e un an greu în privința producțiilor realizate, dar nu mai dificil decât precedentul, care rămâne, conform declarațiilor sale, unul „dezastruos”.
Redactor: Domnule director, cum se prezintă actualmente situația agriculturii județului Olt, având în vedere seceta din ultima perioadă?
Dan-Ioan Bărăgan: Situația se prezintă foarte prost. Producția la păioase, realizată doar în proporție de 70%, nu asigură închiderea circuitului agricol din punct de vedere financiar. Singura zonă în care se realizează și restul de 30% este zona de sud. Aceasta e zona unde producțiile sunt relativ acoperitoare financiar.
Redactor: Mai exact?
Dan-Ioan Bărăgan: Asta înseamnă că nu se va realiza profit și nu se va reuși reluarea ciclului agricol. Sunt cazuri de acest fel în partea de nord a județului. Diferența e dată de investițiile făcute: motorina – foarte scumpă, îngrășămintele – la fel, sămânța – așișderea, lucrările mecanice – costisitoare, lucrările manuale – extrem de scumpe și necontrolate de sistemul de stat. În schimb, când trebuie să-ți vinzi marfa, ți se impune un anumit preț.
Redactor: Ce-i de făcut?
Dan-Ioan Bărăgan: În aceste condiții, statul ar trebui ca, la începutul fiecărui an agricol, să dea un preț de referință pentru cereale, deoarece în luna iulie grâul se vinde cu o anumită sumă și, cunoscând suma respectivă, tu, ca producător, te-apuci să pui grâu sau nu te mai apuci dacă nu-ți convine prețul. Or, în prezent, statul spune prețul abia după ce-ai recoltat. Legea-i permite statului să asigure un preț de referință dacă vrea să facă protecție socială și să regleze piața.
Redactor: Vrem, nu vrem, nu putem să nu aducem vorba despre sistemele de irigații, atât de necesare în astfel de situații…
Dan-Ioan Bărăgan: Sistemele de irigații sunt o legendă răsuflată în condițiile în care se accesează niște bani europeni, iar performanța se calculează în suma de bani accesată, iar nu în realitățile de pe teren, adică în hectarele irigate și în producțiile realizate. De exemplu, în anul 1989, irigam 180.000 ha și existau premisele, prin dezvoltarea sistemului de irigații din Câmpia Boianului, să ajungem la 240.000 ha. Efortul financiar al statului era colosal, dar se recupera din producția realizată. În 2004 ajunseserăm să irigăm 50.000 ha. A fost vârful de performanță de după revoluție. De-atunci nu s-a mai făcut nimic. Acum se mai irigă vreo câteva sute de hectare pe lângă Dunăre. Problema e că se fac proiecte europene fără finalitate atâta vreme cât nu există un program național în acest sens.
Redactor: În concluzie, la ce producții să ne-așteptăm anul acesta?
Dan-Ioan Bărăgan: Singura cultură profitabilă e rapița, pentru cei care au produs 2.500 kg/ha, prețul fiind de 1,50 lei/kg. La grâu sunt avantajați cei care au obținut peste 4.000 kg/ha. În rest, n-au fost producții profitabile. Doar corelația între producție și preț te-ajută să reiei ciclul de producție. Estimările pentru anul acesta sunt de 3.200 kg/ha la grâu, orz – 3.500 kg/ha, rapiță – 2.500 kg/ha. În rest – adică la floarea-soarelui, porumb etc., Dumnezeu cu mila!
Redactor: Cum ați caracteriza anul acesta în comparație cu alți ani?
Dan-Ioan Bărăgan: Un an greu. Acum se plătesc și păcatele anului trecut, deoarece s-a pregătit foarte greu solul. Anul trecut a fost un dezastru. Cel mai bun an – și ca producție, și ca preț – rămâne 2001.
• A consemnat Costel Drejoi
Sa faci agricultura cu ochii la cer,ori ploua,ori nu,aia nu mai este agricultura,e una din epoca de piatra.Si asta in ciuda faptului ca Romania a avut unul dintre cele mai bune sisteme de irigat devastat de romanii care au dat de libertatea fara limite,fara sa se gandeasca la faptul ca cei care pierd sunt tot ei,adica toata Romania.Tara de rahat care are ce merita:o clasa politica corupta,saracie cat cuprinde,prostie,caciuli furate unul altuia etc.