Printre localitățile care au ținut de SânToader se numără și Brâncovenii. Ion Cheroiu, primarul localității spune că locuitorii din Brâncoveni au fost și încă mai sunt împătimiți ai cailor, că au păstrat tradiția aceasta cu care dealtfel se și mândresc, și vor face tot ce le stă în putință ca aceasta să nu dispară. În satele aparținătoare comunei Brâncoveni mai sunt încă peste 100 de cai și aproape tot atâtea căruțe.
La evenimentul care a avut loc pe stadionul de la Mărgheni au fost, după estimările autorităților, aproape o mie cinci sute de spectatori, iar crescătorii de cai participanți la această a VI-a ediţie a concursului au venit nu numai din comunele limitrofe (aproximativ 20 de localități) ci și din Balș (două minunate trăsuri și o pereche de ponei), din Caracal, din Câmpulung și din localități din județul Teleorman.
Invitații acestei ediții a „Încuratului cailor de SânToader” de la Brâncoveni au fost câștigătorii ediției precedente, cărora li s-a alăturat domnul Marius Oprescu – vicepreședinte al Consiliului Județean Olt, domnul deputat Virgil Delureanu, domnul Florian Dumitrescu – directorul CJCPCT Olt și Marin Cristinel Neagu – primarul comunei Șopârlița.
La început, adică în urmă cu șase ani, a fost o dorință a primarului Ion Cheroiu. Acum, la 13 martie 2016, în sâmbăta SânToaderului, a fost cea de-a VI-a ediție a sărbătorii „Încuratul cailor de SânToader“. Anul trecut, în 2015, după finalizarea celei de-a V-a ediții, spuneam că ediția din anul următor va fi, cu siguranță, și mai interesantă. Așa s-a dovedit a fi: o ediție foarte reușită, din toate punctele de vedere: cai mulți, frumoși și puternici; participanți din foarte multe localități ale județului dar mulți și din afara acestuia; public numeros; spirit concurențial; voie bună și, foarte important, o vreme prielnică.
Această sărbătoare nu ar fi existat dacă nu ar fi existat legenda SânToaderului. Legenda vorbește despre caii lui SânToader care în săptămâna numită „Caii lui SânToader“, prima săptămână din Postul Paștelui, după căderea nopţii, nevăzuţi fiind, prind trup şi formă pentru a pedepsi fetele şi femeile care în această săptămână au tors, au ţesut sau au cusut. Se spunea că singura modalitate în care puteau fi alungaţi era întoarcerea cu gura în jos a tuturor vaselor din casă, acţiune combinată cu descântece pe care astăzi însă, nimeni nu le mai ştie.
În multe din localitățile Oltului, în special acelea în care creșterea cailor era una dintre preocupările sătenilor, SânToaderul era sărbătorit, cete de colindători călare umblând prin sat pe la casele ai căror stăpâni se numeau Toader, Tudor sau Teodora. Un alt rost al plimbării cu caii prin sat era acela de a trece peste rădăcinile de iarbă mare pe care femeile le aruncau pe drum sau la capetele podurilor. În credința femeilor din satul arhaic românesc se credea că rădăcinile de iarbă mare peste care treceau în goană caii erau bune pentru descântece sau pentru alungarea bolilor sau a duhurilor rele. Sărbătoarea mai era un bun prilej pentru crescătorii de cai de a-și arăta unii altora cât de bine își întrețin caii și a se făli cu aceștia. Se făceau concursuri de alergare pentru că și caii, la rândul lor, erau dornici de alergare după o iarnă petrecută în curtea gospodarului.
Sărbătoarea de anul acesta a început, ca de obicei, cu sfințirea cailor de către preotul din localitate și, înaintea așteptatei parade a cailor și trăsurilor organizatorii au pregătit o surpriză: câteva demonstrații cu cinci cai dresați și antrenați, care au făcut deliciul publicului.
Venit de la Bobicești, îmbrăcat ca un haiduc și călare pe un cal lipițan provenit de la herghelia „Sâmbăta“, cu numele Novac, Dan Dicu, un mare iubitor de cai, a adus la Brâncoveni încă patru prieteni călări pe cai de rasă pentru a arăta publicului frumusețea acestor minunate animale, inteligența lor, supunerea dar și legăturile speciale care se crează între cal și călăreț.
Dan Dicu a spus că el creşte şi îngrijeşte cai de când se ştie. Îi iubește și a reușit să transmită și copiilor săi dragostea pentru cai. Iar caii – spune tot el -, nu l-au dezamăgit niciodată.
În discursul său, Dan Dicu a spus că el şi prietenii lui fac plimbări de zeci de kilometri călări pe minunații lor cai, prin văi și pe dealuri, drumeții care durează câteva zile, iar în acest timp, ceata de 35 – 40 de călăreți încearcă să trăiască așa cum, probabil, trăiau înaintașii lor, bazându-se pe calul care, în tot acest timp le era și partener și prieten. Tot el spunea că acest grup dorește o stopare a violenței asupra animalelor.
Frumoasa paradă a cailor și trăsurilor a încântat locuitorii satelor Ociogi și Mărgheni prin care aceștia au trecut.
A urmat proba de forță (tracțiune), la care au fost înscriși nu mai puțin de 21 de cai.
Organizatorii au premiat caii căștigători și pe proprietarii acestora, cele mai frumoase trăsuri (Solomon Butoi din Balș și Oprea Constantin din Caracal), perechea de ponei (Solomon Butoi din Balș) și, bineînțeles, pe cei cinci proprietari ai cailor dresați.
Premiile acestei ediții au fost următoarele:
La proba de frumusețe locul I a fost ocupat de Ion Oprișor din Enoșesti iar la proba de forță (tracțiune) care s-a desfășurat pe două secțiuni, oaspeți și gazde, premiile au fost acordate astfel: 1. La categoria „Oaspeți“, locul I a fost revendicat de Nicolae Dumitra din Enoșesti, locul II de către Ilie Milos din Fălcoiu iar locul III de către Ilie Ciocârlan din Slatioara;
- La categoria „Gazde“, locul I a fost revendicat de Dumitru, locul II de către Vasile Ciobanu iar locul III de către Ionuț Fera.
Legat de frumusețea acestei ediții, primarul comunei Brâncoveni, Ion Cheroiu, recunoaște că, o dată cu trecerea anilor cresc și pretențiile, atât ale organizatorilor cât și ale publicului și că este necesar ca fiecare ediție să aducă ceva nou, dar în spiritul sărbătorii și al tradiției locului. Și pentru că păstrarea tradițiilor este și unul dintre obiectivele Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt, instituția reprezentată de Florian Dumitrescu – director și Valeru Ciurea – referent de specialitate, nu putea lipsi. Sprijinul financiar pe care îl acordă acestui eveniment care se află în calendarul de acțiuni aprobat și finanțat de Consiliul Județean Olt se alătură sumelor puse la dispoziție de către autoritățile locale și chiar de sponsori. Și, chiar dacă abia s-a încheiat, toată lumea abia așteaptă ediție viitoare din sâmbăta SânToaderului.
Valeru Ciurea
