Fărâmiţarea investiţiilor publice mari în bucăţele, astfel încât lucrările pentru realizarea lor să fie atribuite prin încredinţare directă unor firme de casă ale administraţiilor publice locale, este un nărav instaurat de ani buni şi în Primăria Balş de actualul primar al oraşului, Mădălin Teodosescu. Procedura este legală doar în anumite condiţii dincolo de care ea reprezintă doar o mască sub care se ascund interese personale şi de grup numai bune pentru munca organelor de cercetare penală. În această din urmă categorie se înscrie şi afacerea sălii de sport de la Şcoala Gimnazială „Mihail Drumeş” din Balş, demarată cu încălcarea legii şi gândită mai mult pentru bunăstarea unor firme apropiate conducerii primăriei decât pentru utilitatea publică a investiţiei.
Pentru a ocoli prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, care oferă, printre altele, cadrul legal pentru atribuirea lucrărilor finanţate din fonduri publice în urma unor licitaţii care să conducă la cheltuirea eficientă şi economicoasă a banilor provenind din fonduri publice, Primăria Balş a introdus mai multe obiective în programul anual de investiţii pe 2015 fără a avea la bază documentaţii tehnico-economice aprobate de consiliul local.
Prin acest şiretlic Administraţia Teodosescu a urmărit, în primul rând, eludarea prevederilor OUG 34/2006 care stabilesc valorile financiare pentru care autorităţile de stat sunt obligate să organizeze licitaţii corecte pentru atribuirea de lucrări finanţate din surse publice, fragmentând proiectele în lucrări a căror valoare să pice sub pragurile până la care contractele pot fi atribuite prin încredinţare directă.
Printre aceste investiţii se numără şi sala de sport de la Şcoala Gimnazială „Mihail Drumeş”. Deşi demarată în 2013 cu bani din bugetul local, până în prezent nu a fost fixată, în baza unei documentaţii tehnico-economice prevăzute de legislaţia în vigoare, valoarea totală a investiţiei. În schimb, primăria a virat sume impresionante de bani în conturile unor firme cărora le-au fost atribuite contracte de lucrări prin încredinţare directă. Este vorba de SC West SRL Craiova, care pentru structura metalică din panouri sandwich a sălii de sport, executată în baza contractului de lucrări nr. 7.999/05.09.2013, a încasat peste 5,4 miliarde de lei vechi. Mai precis, 548.559 de lei noi. La caşcaval a avut acces şi o altă firmă de casă a Administraţiei Teodosescu, SC Damir My-By Electrocons SRL Balş, care, în baza facturii nr. 307/16.10.2015, a încasat aproape 600 de milioane de lei vechi (58.977,79 lei noi) pentru realizarea şapei betonate a obiectivului. Să mai spunem că SC Damir My-By Electrocons SRL a fost înfiinţată în 2012 de asociaţii Daniel Constantin Mirea şi Cornelia Mirea (care şi administrează societatea) şi că, în principal, se ocupă de un cu totul alt domeniu de activitate decât cel al construcţiilor, respectiv cu intermedierile în comerţul cu produse diverse.
Control de la Curtea de Conturi
Păcălind ordonanţa achiziţiilor publice, primăria condusă de Mădălin Teodosescu n-a putut păcăli şi profesionalismul auditorilor Curţii de Conturi, care recent au desfăşurat un control amănunţit în instituţie, descoperind matrapazlâcuri cu duiumul.
Iată ce scrie în raportul Curţii de Conturi la capitolul dedicat sălii de sport de la Şcoala Gimnazială „Mihail Drumeş”: „Având în vedere lipsa unei documentaţii tehnico-economice din care să rezulte valoarea totală a investiţiei, această abatere a avut drept consecinţă încheierea fragmentată de angajamente legale în sumă totală de 607.507 lei, atribuite în mod direct unor operatori economici, contrar prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice”.
Or, potrivit articolului 41, alineatul 2 din Legea 273/2006 privind finanţele publice, „pot fi cuprinse în programul de investiţii publice numai acele obiective de investiţii pentru care sunt asigurate integral surse de finanţare prin proiectul de buget multianual”. Potrivit aceleiaşi legi, „pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii sunt prezentate informaţii financiare şi nefinanciare. Informaţiile financiare vor include valoarea totală a proiectului, creditele de angajament, creditele bugetare, graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie, analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare, costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune”.
Aceeaşi lege mai stipulează, la articolul 45, alineatul 1, că obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la buget, „numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale”.
Este imposibil ca, după opt ani în fruntea primăriei, Mădălin Teodosescu să nu cunoască toate aceste prevederi legale. De ce nu a vegheat la respectarea lor este lesne de ghicit.
Sancţiuni şi recomandări
Cel băgat la înaintare să-şi pună semnătura pe documente a fost administratorul public al oraşului, George Statie, căruia, prevăzător, Mădălin Teodosescu i-a delegat atribuţii de ordonator de credite. Solicitându-i-se o notă de relaţii în legătură cu abaterile descoperite, Statie s-a conformat, neaducând argumente care să infirme constatările auditorilor Curţii de Conturi. De altfel, acestea au fost însuşite şi de primarul oraşului, artizanul din umbră al acestor afaceri. Pentru nerespectarea prevederilor legale enumerate mai sus şi pentru că faptele identificate constituie contravenţie, administratorul public a fost amendat cu 500 de lei. De asemenea, reprezentanţii Curţii de Conturi au recomandat conducerii primăriei să reintre în legalitate prin „includerea obiectivelor de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor în programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale”.
•••
În documentul de control, auditorii Curţii de Conturi susţin că, în toată această poveste, „cauza care a condus la abaterile constatate este modul defectuos de lucru în planificarea investiţiilor exercitată de managementul entităţii, precum şi lipsa procedurilor în efectuarea investiţiilor publice” şi că „consecinţa economico-financiară o reprezintă gestiunea ineficientă în utilizarea fondurilor publice”. Un mod elegant de a spune, de fapt, că la mijloc este vorba de o inginerie financiară care ar trebui să atragă atenţia organelor de cercetare penală. În ceea ce ne priveşte, am oferit mai sus destul de multe elemente în baza cărora să se poată declanşa sesizarea din oficiu, prevăzută de art. 292 din Noul Cod de Procedură Penală.