Adrian Pop, cel mai longeviv șef în fruntea Poliției Locale Slatina, este și cel sub a cărui conducere acest serviciu al primăriei a cunoscut o dezvoltare importantă din aproape toate punctele de vedere, de la dotări și resurse umane la atribuții și imagine publică. Într-un dialog cu el, am încercat să facem o radiografie la zi a acestei structuri înființată în 2006 pentru creșterea gradului de siguranță a orașului.
Domnule Adrian Pop, să începem printr-o întrebare care ține de obiectivul principal al Poliției Locale, ca și de cel al Poliției Române: este Slatina un oraș sigur?
Da. Putem spune că Slatina este un oraș sigur. Avem și noi problemele noastre, ca orice altă localitate din România. Dar dacă facem o comparație statistică între Slatina și unele orașe egale ca număr de locuitori sau chiar superioare în ceea ce privește populația, putem afirma cu toată convingerea că Slatina este, într-adevăr, un oraș sigur.
În urmă nu cu foarte mult timp a fost publicat un studiu asupra gradului de siguranță, studiu ce a acoperit toate municipiile din România. Ei bine, Slatina se situa în acea statistică pe locul 17 din totalul de 103 municipii, câte sunt țară. Vorbim, așadar, pe cifre.
Cum colaborați cu Poliția Națională, respectiv cu Poliția Municipiului Slatina?
Colaborarea este una bună, constrânsă practic de anumite reglementări ale Ministerului de Interne și, probabil, de unele presiuni exercitate de anumite structuri sindicale din cadrul acestui minister.
Există o diferență de percepție între polițistul local și polițistul angajat al Ministerului Afacerilor Interne?
Sunt două instituții distincte. Oamenii s-au obișnuit, în primul rând, cu forțele de ordine aparținând Ministerului de Interne, în special cu polițiștii. Mai apoi avem și jandarmii. Iar Poliția Comunitară, ulterior Poliția Locală, a venit în completarea atribuțiilor și pentru acoperirea anumitor zone din municipiul Slatina. Însă percepția trebuie apreciată pornind de la următorul aspect: nicio forță de ordine din România n-are o imagine foarte bună de vreme ce interacționează cu persoane care încalcă legea, care sunt pe cale să încalce legea sau, pur și simplu, persoane care fac ceva care să ducă la atingerea valorilor sociale pe care noi le ocrotim. Mergând mai departe, în comparație cu Poliția națională, și Poliția Locală – probabil și datorită statutului său de instituție nou înființată sau caracterului ei inedit – are un ușor deficit de imagine, lucru pe care cred că l-am acoperit suficient în ultimii ani, iar pe partea de atribuții e clar: în ceea ce privește ordinea publică, avem aceleași atribuții ca și Jandarmeria și Poliția Română…
Asta era o altă întrebare, pentru că au existat discuții în spațiul public legate de faptul că vi s-ar fi luat din atribuții… Care e realitatea?
Ultima controversă a fost legată de atribuțiile Poliției Locale în ceea ce privește circulația pe drumurile publice: a existat un recurs în interesul legii, promovat de Avocatul Poporului, care a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție din România să se pronunțe asupra întrebării dacă polițistul local poate sau nu poate aplica sancțiuni în baza OUG nr. 195/ 2002, privind circulația pe drumurile publice. Instanța s-a pronunțat în acest sens, recunoscând atribuțiile Poliției Locale și dreptul polițiștilor locali de a aplica sancțiuni pentru infracțiunile săvârșite pe drumurile publice, cu excepție: polițiștii locali nu mai pot solicita, prin adrese scrise, comunicarea de relații din partea unui proprietar de autovehicul în legătură cu persoana căreia i-a încredințat autovehiculul spre a fi condus. Ce se-ntâmplă? De la înființare, din 2011, polițiștii locali întocmeau adrese pe care le trimiteau unor proprietari de autoturisme atunci când constatau că încalcă legea, iar conducătorii nu se aflau la mașină și nu aveau nici timpul, nici resursele necesare să aștepte până venea posesorul la mașină, prin verificarea în baza de date aflam proprietarul și solicitam date în legătură cu persoana care conducea acea mașină. În acest sens, în întregul cuprins al OUG nr. 195/ 2002, legea folosește termenul de „agent constatator” – care poate fi și polițistul de la Poliția Română, și polițistul de la Poliția de Frontieră, dar și polițistul local, ca reprezentant al administrației drumului public de pe raza localității în care-și desfășoară activitatea… Însă doar în ceea ce privește obținerea de relații în legătură cu persoana care a condus mașina acest text de ordonanță folosește termenul „polițistul rutier”, situație în legătură cu care instanța a hotărât că, până la modificarea legii, Poliția Locală nu mai are dreptul să solicite așa ceva.
În rest, polițiștii locali pot aplica toate celelalte sancțiuni în domeniul rutier, nu?
Polițistul local poate constata contravenții și poate aplică sancțiuni pentru oprire, staționare, parcare și acces interzis, pentru încălcarea normelor referitoare la masă maximă admisă și accesul pe anumite sectoare de drum, pietoni, bicicliști, mopedisti, căruțași. Totodată, poate constata și sancționa fapte de nerespectare a circulației în zonele pietonale, rezidențiale, parcuri și zone de agrement. Pentru o serie de fapte, polițiștii locali au dreptul și de a dispune ridicarea mașinilor staționate sau parcate neregulamentar.
Trei regulamente noi s-au aflat, până la sfârșitul anului trecut, în transparență și dezbatere publică. Este vorba despre regulamentele privind ridicarea animalelor lăsate nesupravegheate pe domeniul public, despre ridicarea autoturismelor abandonate pe domeniul public și despre ridicarea mașinilor parcate neregulamentar. Aceste regulamente au intrat în vigoare de la începutul acestui an și polițiștii locali au atribuții în cadrul lor, lucru care vă va aduce o anumită nepopularitate în percepția publică. Cum comentați?
Cu siguranță ca feedback-ul va fi unul împărțit aproape matematic, 50-50. Vor fi nemultumiții și cei care vor aprecia ordinea reinstaurată în oraș, în domeniile de aplicare a celor trei regulamente la care vă referiți. Ordinea în oraș este importantă și, în definitiv, de ea vor beneficia și cei care o apreciază, dar și nemulțumiții.
Care este nivelul dotărilor la Poliția Locală Slatina? E mulțumitor?
Dacă în ceilalți ani aveam mari probleme sub aspectul logisticii și al echipamentului și existau nemulțumiri legate și de salarizare și alte drepturi ale polițiștilor locali, în momentul de față, practic, nu avem niciun motiv să cerem lucruri în plus, deoarece, de aproximativ doi ani de zile, am primit finanțare și primim în continuare pentru absolut tot ceea ce avem nevoie, bineînțeles în limitele legislației, în sensul că nu mai avem restanțe nici la echipament, nici la autovehicule, nu avem probleme legate nici de carburant, nici de salarizare, cu atât mai mult cu cât avem și normă de hrană…
Este, într-adevăr, polițistul local mulțumit de venitul lui salarial?
Nu cred să existe vreun polițist local care să spună că e nemulțumit de salariul pe care-l încasează lunar.
În privința resurselor umane mai aveți probleme?
Avem, în continuare, o schemă subdimensionată: 15 posturi neocupate, din care șase posturi de polițiști locali în stradă (cinci la Ordine Publică și unu la Rutieră), cinci în Dispecerat, pe zona de monitorizare video a orașului, iar restul – TESA (contabilitate, resurse umane, relații cu publicul ș. a.).
În ce condiții colaborați, pe acțiuni comune, cu Poliția Municipiului Slatina?
În prezent, colaborăm pentru paza Pădurii Strehareti. De altfel, noi suntem dispuși să colaborăm oricând și în orice condiții. Beneficiarul nostru este cetățeanul, nu conducătorul vreunei instituții.
Dacă ați putea schimba ceva în legea de funcționare a Poliției Locale, ce ați modifica în interesul serviciului pe care îl conduceți?
În primul rând, aș modifica acea normă de reprezentare, în sensul acordării de puteri depline primarului unei localități să își stabilească necesarul de oameni în cadrul acestei instituții de ordine publică. Un nu știu care salariat din Ministerul de Interne nu are cum să cunoască mai bine problemele unei localități decât primarul acesteia. În țările din Occident, așa se întâmplă.
Totodată, o modificare de statut al polițistului local, ar fi mai mult decât necesară. Printr-o protejare mai bună a polițistului local creezi mai multă autoritate instituției și, în mod natural, se ridică gradul de siguranță publică.
Apoi, acordarea sporului de dispozitiv polițiștilor locali ar fi binevenită. Suntem uneori nevoiți să chemăm oameni din timpul liber la serviciu pentru a putea desfășura anumite activități specifice, așa cum se întâmplă în cazul unor competiții sportive sau manifestări cultural-artistice.
Cum colaborați cu actualul primar, Emil Moț?
Am o colaborare foarte bună. De altfel, cine ajunge să îl cunoască pe domnul Emil Moț nu are cum să nu aprecieze deschiderea și aplecarea acestuia spre rezolvarea problemelor Slatinei și a cetățenilor municipiului. Practic, de când acesta ocupă funcția de primar, pot spune că nu a existat problemă pe care să o aduc la cunoștința dumnealui și să nu fi fost identificată o soluție de rezolvare.
