Mai multe ONG-uri cer măsuri urgente pentru prevenirea violenței împotriva femeilor după cazul Colo și cel al tinerei incendiate

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, formată din mai multe ONG-uri, îi cere ministrului de Interne Marcel Vela măsuri urgente în acest domeniu. Scrisoarea deschisă vine după ce o tânără de 17 ani a fost incendiată de un bărbat condamnat pe viață și eliberat condiționat, împotriva căruia fata făcuse plângere la poliție, și după cazul „Colo”, după ce tânăra care l-a denunțat a primit amenințări.

Rețeaua cere atât responsabilizarea celor direct implicați în cazurile de violență, cât și prin campanii de educare a cetățenilor.

Larga răspândire în societate a cazurilor de violență de gen demonstrează celeritatea cu care trebuie asumate și adoptate astfel de măsuri la nivel guvernamental”, se amintește în scrisoarea deschisă.

Rețeaua arată că una din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puțin o dată în viață, că în 2019, au avut loc aproximativ 25 000 de cazuri de loviri sau alte violenței în familie, majoritatea agresorilor fiind bărbați (91%), iar a victimelor, femei (70%), și că mai mult de jumătate dintre români (55%) consideră violul justificat în anumite circumstanțe, ca de exemplu pe fondul consumului de alcool sau pentru că o femeie poartă „haine provocatoare”.

Solicităm adoptarea de urgență a legislației pentru sistemul de supraveghere a agresorilor folosind sisteme electronice”, se arată în scrisoarea deschisă, amintind de cazul femeii din localitatea Chitila, ucisă anul acesta de partener în ciuda ordinului de protecție pe care îl deținea.

De asemenea, solicităm și formarea continuă a personalului din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care lucrează cu cazuri de femei victime sau supraviețuitoare pentru combaterea prejudecăților acestora legate de etnia, statutul social, apartenența religioasă sau orientarea sexuală a femeilor pe care au datoria să le ajute.

Mai mult, susținem și înființarea unei echipe mixte femeie-bărbat de agenți de poliție care să instrumenteze aceste cazuri, având în vedere atitudinile conservatoare existente în societatea românească și, implicit, printre profesioniștii care gestionează cazurile de violență în familie”, se mai arată în document.

Printre propunerile Rețelei se mai află:

  • modificarea Codului Penal astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima își retrage plângerea,
  • bugetarea adecvată a programelor de prevenție, conștientizare și educație în rândul copiilor, tinerilor și adulților privind egalitatea de gen,
  • alocarea de fonduri pentru înființarea centrelor specializate pentru cazurile de violență sexuală cu personal specializat care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală.

Textul integral al scrisorii deschise:

Organizațiile neguvernamentale care alcătuiesc Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (https://violentaimpotrivafemeilor.ro) salută deschiderea dumneavoastră în favoarea adoptării unor măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, în contextul anchetei penale a vloggerului Alexandru Bălan („Colo”) pentru instigare publică la săvârșirea infracțiunii de viol, agresiune sexuală și act sexual cu un minor în mediul online, dar și al amenințărilor ulterioare primite de membre ale Centrului FILIA (ONG care a depus plângerea penală).

Considerăm importantă recunoașterea publică de către dumneavoastră a necesității adresării imediate a problemei violenței împotriva femeilor, atât prin responsabilizarea actorilor direct implicați în cazurile de violență, cât și prin campanii de educare a cetățenilor. Larga răspândire în societate a cazurilor de violență de gen demonstrează celeritatea cu care trebuie asumate și adoptate astfel de măsuri la nivel guvernamental. Amintim că:

• 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puțin o dată în viață (FRA 2014);

• În 2019, au avut loc aproximativ 25 000 de cazuri de loviri sau alte violenței în familie, majoritatea agresorilor fiind bărbați (91%), iar a victimelor, femei (70%);

• Mai mult de jumătate dintre români (55%) consideră violul justificat în anumite circumstanțe, ca de exemplu pe fondul consumului de alcool sau pentru că o femeie poartă „haine provocatoare” (EuroBarometrul privind violența de gen, 2016).

Având în vedere că în 2019 au fost emise de către instanțele judecătorești 7899 de ordine de protecție (dintre care o treime au fost încălcate) și alte 7986 de ordine de protecție provizorii emise de polițiști la fața locului, solicităm adoptarea de urgență a legislației pentru sistemul de supraveghere a agresorilor folosind sisteme electronice. Totodată, reamintim cazul din luna februarie 2020, când o femeie din localitatea Chitila, județul Ilfov, a fost ucisă de partener în ciuda ordinului de protecție pe care îl deținea, acesta fiind doar un exemplu dintre crimele în familie care au loc în România. Amintim și susținerea anterioară exprimată de dumneavoastră cu privire la adoptarea unei astfel de măsuri în regim de urgență.

De asemenea, solicităm și formarea continuă a personalului din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care lucrează cu cazuri de femei victime sau supraviețuitoare pentru combaterea prejudecăților acestora legate de etnia, statutul social, apartenența religioasă sau orientarea sexuală a femeilor pe care au datoria să le ajute. Mai mult, susținem și înființarea unei echipe mixte femeie-bărbat de agenți de poliție care să instrumenteze aceste cazuri, având în vedere atitudinile conservatoare existente în societatea românească și, implicit, printre profesioniștii care gestionează cazurile de violență în familie: 72% dintre români consideră că o soție ar trebui să asculte/să se supună întotdeauna soțului ei (Pew Research, 2017); 70% sunt de părere că bărbatul este capul familiei (Barometrul de gen 2018).

Reiterăm susținerea Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor pentru:

• modificarea Codului Penal astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima își retrage plângerea,

• bugetarea adecvată a programelor de prevenție, conștientizare și educație în rândul copiilor, tinerilor și adulților privind egalitatea de gen,

• alocarea de fonduri pentru înființarea centrelor specializate pentru cazurile de violență sexuală cu personal specializat care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală.

Noi, organizațiile neguvernamentale din cadrul Rețelei, ne exprimăm deschiderea spre dialog în vederea implementării eficiente a acestor măsuri. Adoptarea lor crește șansele reducerii cazurilor de violență împotriva femeilor și promovează o cultură a egalității de gen în care experiențele diferite ale femeilor sunt adresate corespunzător și valorificate în aceeași măsură ca cele ale bărbaților.

Organizații membre ale Rețelei VIF:

1. Asociatia TRANSCENA, Bucuresti

2. Asociatia Femeilor Impotriva Violentei ARTEMIS, Cluj-Napoca

3. Fundatia SENSIBLU, Bucuresti

4. Asociatia GRADO – Grupul Roman pentru Apararea Drepturilor Omului,
Bucuresti

5. Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucuresti

6. Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen – A.L.EG., Sibiu

7. Asociatia Centrul FILIA, Bucuresti

8. Asociatia FRONT, Bucuresti

9. Asociatia ANAIS, Bucuresti

10. E-ROMNJA – Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Bucuresti

11. Institutul Est European pentru Sanatatea Reproducerii – IEESR, Tg. Mures

12. Fundatia Centrul de Mediere si Securitate Comunitara – CMSC, Iasi

13. Asociatia PAS ALTERNATIV, Brasov

14. Asociatia pentru Promovarea Femeilor din Romania, Timisoara

15. Asociatia ATENA DELPHI, Cluj-Napoca

16. Asociatia SEVA – Sanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava

17. Asociatia SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timisoara

18. Asociatia Quantic, Bucuresti

19. Asociatia All for Family, Constanta

20. Asociatia Femeilor Universitare, Bucuresti

21. Asociatia VIS, Constanta

22. Asociatia Psihosfera, Brasov

23. Asociatia Business Professional Women -Romania

24. Asociatia Szentkereszty Stephanie Egyesulet

Noi, organizațiile neguvernamentale din cadrul Rețelei, ne exprimăm deschiderea spre dialog în vederea implementării eficiente a acestor măsuri. Adoptarea lor crește șansele reducerii cazurilor de violență împotriva femeilor și promovează o cultură a egalității de gen în care experiențele diferite ale femeilor sunt adresate corespunzător și valorificate în aceeași măsură ca cele ale bărbaților.

Organizații membre ale Rețelei VIF:

1. Asociatia TRANSCENA, Bucuresti

2. Asociatia Femeilor Impotriva Violentei ARTEMIS, Cluj-Napoca

3. Fundatia SENSIBLU, Bucuresti

4. Asociatia GRADO – Grupul Roman pentru Apararea Drepturilor Omului,
Bucuresti

5. Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucuresti

6. Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen – A.L.EG., Sibiu

7. Asociatia Centrul FILIA, Bucuresti

8. Asociatia FRONT, Bucuresti

9. Asociatia ANAIS, Bucuresti

10. E-ROMNJA – Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Bucuresti

11. Institutul Est European pentru Sanatatea Reproducerii – IEESR, Tg. Mures

12. Fundatia Centrul de Mediere si Securitate Comunitara – CMSC, Iasi

13. Asociatia PAS ALTERNATIV, Brasov

14. Asociatia pentru Promovarea Femeilor din Romania, Timisoara

15. Asociatia ATENA DELPHI, Cluj-Napoca

16. Asociatia SEVA – Sanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava

17. Asociatia SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timisoara

18. Asociatia Quantic, Bucuresti

19. Asociatia All for Family, Constanta

20. Asociatia Femeilor Universitare, Bucuresti

21. Asociatia VIS, Constanta

22. Asociatia Psihosfera, Brasov

23. Asociatia Business Professional Women -Romania

24. Asociatia Szentkereszty Stephanie Egyesulet

Sursa: digi24.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here