Dezvăluire în plin scandal Remdesivir: 1900 de români în stare gravă nu au primit antivirale

Profesorul Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a spus la Jurnalul de Seară de la Digi24, că în România nu există transparență cu privire la felul în care este alocat medicamentul Remdesivir, esențial în tratarea cazurilor foarte grave de Covid-19.

Profesorul Bubenek spune că, făcând un calcul simplu, aproximativ 1900 de oameni dintre cei care au ajuns la secțiile de terapie intensivă nu au primit Remdesivir, însă nu există date cu privire la câți dintre aceștia au murit din cauza coronavirusului. El mai spune că „România nu primește acest medicament necesitățile pe care le are” dar și că personalul medical este insuficient pentru gestionarea unei epidemii ieșite de sub control și concluzionează, atrăgând atenția în același timp, că „pandemia va fi, în absența unui vaccin, învinsă și stăvilită, dacă va putea fi stăvilită, numai printr-un comportament absolut normal și responsabil de cetățean de secol 21”.

„În data de 23 martie s-a emis un protocol de tratament, aprobat de Ministerul Sănătății, unde alături de hidroxiclorochină și caletra era indicat și Remdesivirul pentru pacienții admiși la terapie intensivă cu stare gravă, intubați, ventilați. Între timp, în data de 7 august a apărut un alt protocol – de data asta se extinde tratamentul Remdesivir, se introduce un tratament mai precoce, chiar de la debutul simptomatologiei, sigur, bazat pe studii clinice care au arătat că cu cât mai repede este introdus în tratament Remdesivirul cu atât mai bune sunt rezultatele, pacientul nu trebuie neapărat să fie intubat și ventilat, este suficient să aibă simptomatologie, să aibă tendință la hipoxemie.

În acest timp noi, adică Societatea Română de Terapie Intensivă și Comisia Ministerului Sănătății de Anestezie și Terapie Intensivă, am adresat un memoriu în 19 mai Ministerului Sănătății în care arătam că ordinul 489 care prevedea un program pentru acești pacienți derulat printr-un colectiv de lucru constituit numai din colegi de alte specialități, adică infecționiști și epidemiologi, va produce mari încurcături, ceea ce s-a și întâmplat.

În prima perioadă a pandemiei am avut semnale că aceste fonduri, sigur, care au fost puse cu atâta generozitate la dispoziție de Ministerul Sănătății pentru pacienți în anumite secții de terapie intensivă și aici nu ne referim la secțiile din spitalele de boli infecțioase mari, București Cluj, Timișoara, Craiova. Ne referim la secțiile de terapie intensivă care nu erau în spitalele de boli infecțioase și care îngrijeau acești pacienți, la vremea respectivă se confruntau și cu problema aprovizionării cu hidroxiclorochină.

Cu Remdesivir apare aceeași problemă, noi am semnalat-o și am încercat să vedem dacă există un mecanism clar, transparent de alocare, în primul rând, a acestor resurse. Sigur, după intervenția mea în care am atras atenția asupra acestui lucru, singura reacție pozitivă, transparentă pe care o salut din tot sufletul este reacția de astăzi a profesorului Rafila care ne-a spus că până în clipa de față au fost tratați, în România, 2500 de pacienți cu Remdesivir. Nu știm câți în Terapie Intensivă, nu știm câți în afara Terapiei Intensive, nu știm câți cu tratament precoce. Dacă facem o socoteală și știm că numai în Terapie Intensivă au trecut în aceste luni 4400 de pacienți, 2500 au primit, restul este o concluzie matematică.

Problema nu este că România nu a depus eforturi, problema este că nu am fost suficient de transparenți, nici eu, personal, nu știu cum se alocă acest medicament, cum ajunge, de fapt, în spitale și pentru că există o gamă mai largă, astăzi, de pacienți care au nevoie, bineînțeles că oameni din România care știu carte și știu să citească și sunt pacienți sau copiii lor sunt pacienți sau rudele lor, au început să pună întrebări, să dea telefoane, colegi de-ai noștri ne-au semnalat acest lucru și cred că e foarte bine să aducem în discuție transparența.

Nu știm dacă au murit numai dintre cei care au primit sau nu au primit. În clipa de față nu avem aceste date, dar în mod sigur există un număr de pacienți care nu au primit. Nu este neapărat vina cuiva pentru că României i s-au alocat un număr de, am înțeles tot din această declarație, de 25.000 de fiole în această perioadă. Cam 10 fiole la un pacient, deci ce a spus domnul profesor Rafila se verifică perfect, 2500 de pacienți.

Problema este că oamenilor, cetățenilor, trebuie să li se spună că nu e suficient că noi am făcut eforturi să avem astăzi aproape 2000 de ventilatoare. Să avem aproape 4000 de paturi de terapie intensivă suficient de dotate. Pentru că avem două probleme majore: una este problema de personal, 1100 de medici anesteziști și reanimatori în România pe care începe să îi întindem prin tot felul de spitale modulare, și a doua veste proastă este că acest medicament România nu îl primește la necesitățile pe care le are. Poate că atunci populația, cei care neagă existența virusului, neagă necesitatea măsurilor simple de protecție, ar înțelege în ce pericol se pun și ei, în ce pericol își pun familiile, în ce pericol își pun pe cei dragi și s-ar gândi de două ori dacă ar umbla pe stradă fără mască și dacă s-ar duce la o petrecere cu 300 de participanți”, a spus profesorul Bubenek.

Referitor la felul în care ajunge Remdesivirul în România dar și în ce privește disponibilitatea acestuia, profesorul Bubenek a declarat:

„Firma care îl produce în America (Remdesivirul – n. red.) are două metode prin care îl face să ajungă în alte state, unul este un program compasional pentru gravide și copiii mai mari de 12 ani și o formă de acces rapid prin intermediul Ministerului Sănătății, o cotă. Bănuiesc că Ministerul Sănătății știe foarte bine lucrul ăsta, dar problema cea mai mare care apare astăzi este că tocmai această companie, chiar astăzi a anunțat, că nu va mai livra în acest fel medicamentul către statele lumii și că acestea vor trebui să plătească un preț hotărât de compania respectivă, care poate fi, la un moment dat, prohibitiv. Se vorbește și de faptul că n-ar exista suficiente doze, și e sigur că nu există, pentru toți cetățenii planetei care au nevoie.

Deci iată că măsurile de autoprotecție pe care trebuie să le luăm devin cu atât mai importante și eu mă mir că cetățenii României, deși au primit de la cel mai înalt nivel, de la Președintele României, în nenumărate rânduri cel mai bun mesaj, cel mai corect mesaj – trei măsuri: mască, spălat și dezinfectat și pastrarea distanței sociale, se încăpățânează să creadă că această pandemie va fi depășită de sistemul medical în spital. Nu! Pandemia va fi, în absența unui vaccin, învinsă și stăvilită, dacă va putea fi stăvilită, numai printr-un comportament absolut normal și responsabil de cetățean de secol 21”.

Accesul țărilor la Remdesivir devine problematic. România deja se confruntă cu un număr insuficient de doze

Medicamentul antiviral Remdesivir, esențial în tratamentul persoanelor cu Covid-19 în stare gravă, ar putea să devină inaccesibil în afara Statelor Unite. Compania americană care îl produce a anunțat că va comercializa acest medicament doar direct către spitalele din Statele Unite și nu prin Departamentul de Sănătate al administrației americane. Decizia vine în contextul în care compania a considerat că guvernul american a distribuit netransparent medicamentul.

Reprezentantul României la OMS, profesorul Alexandru Rafila a avertizat că, în această situație, ar trebui să începem să ne gândim cum să ne descurcăm pe cont propriu. Potrivit lui Alexandru Rafila, în schemele de tratament asigurate prin Comisia Europeană sunt acum incluși 2.500 de pacienți. Dar, dacă vânzarea medicamentului va fi complet liberalizată, bazată doar pe cine oferă mai mult și mai repede, Alexandru Rafila crede că va exista o competiţie între ţări.

„Deja sunt peste 2500 de pacienţi incluşi în schemele de trament furnizate de Comisia Europeană şi după ce se livrează şi a treia tranşă probabil că trebuie să începem să ne gândim să ne descurcăm şi singuri. Va exista o competiţie între ţări. Una este să beneficiezi de un mecanism centralizat în care Uniunea Europeană are altă forţă de negociere şi de asta spun că ar trebui abordate din timp căile de discuţii în direcţia acestui medicament”, a spus Alexandru Rafila.

„Noi am încercat să facem nişte demersuri separate, tocmai pentru că avem mulţi pacienţi cu forme medii sau severe şi avem nevoie de Remdesivir. (…) Şi atunci când s-a întâmplat în trecutul apropiat să nu fie Remdesivir, noi oricum am făcut demersuri şi am reuşit să obţinem de la alte unităţi”, a precizat Adrian Marinescu, medic infecţionist la Institutul Matei Balş.

„Noi am avut doze de Remdesivir în țară, am primit și noi la spital săptămâna trecută, însă este insuficient față de ceea ce am avea nevoie și din păcate, ca recomandare, administrarea doar în formele severe de boală îi privează pe pacienții care au forme medii și care ar avea un beneficiu de pe urma acestui tratament în a-l primi atunci când este nevoie”, a spus Andreea Moldovan, epidemiolog, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov.

Medicul spune că dozele de Remdesivir primite recent de Institutul Matei Balș din Capitală nu ajung decât pentru 35 de pacienți. Ea este de părere că România ar putea, pe fondul creșterii accelerate a numărului de cazuri și de cazuri grave, la o situație de criză în ce privește achiziția de medicamente, similară cu cea cu care ne-am confruntat la începutul pandemiei în ce privește achiziția de măști și echipament de protecție.

„Să ne gândim și la cele 200 de doze pe care le-a primit Matei Balș. Practic, sunt medicamente care ajung pentru 35 de pacienți, nu mai mult, ceea ce este insuficient în condițiile în care aceștia ar fi tratați cinci zile, durata minimă de tratament cu Remdesivir. Spun acest lucru doar ca să ne dăm seama că această cantitate primită de fapt nu reprezintă un beneficiu extrem de mare sau un surplus de terapie, ci din contră, sunt doar câțiva pacienți care vor beneficia de acest tratament. Nu este o problemă care ține de Brașov, de București sau de România, ci din păcate este o problemă internațională, pentru că este evident că prin creșterea numărului de cazuri în prezent, și necesarul de acest medicament crește”, a arătat directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov.

Sursa: digi24.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here