Interviurile OLT-ALERT/ Primarul Caracalului, Ion Doldurea, despre realizările primului an de mandat și obiectivele viitoare: „Nu putem compara Primăria Caracal din octombrie 2020 cu Primăria Caracal din decembrie 2021”

Ion Doldurea, primar Caracal

Primarul municipiului Caracal, Ion Doldurea, fost om de afaceri, a vorbit, în cadrul unui dialog solicitat de OLT-ALERT, despre problemele orașului, despre ce a propus el cetățenilor în campania electorală și despre ce a făcut în primul său an mandat.

Om de afaceri de succes foarte mulți ani, Ion Doldurea afirmă că pentru el primăria este fix ca o companie căreia îi trebuie un management eficient ca să funcționeze bine.

Domnule primar, a trecut primul an din mandatul dumneavoastră. În campania electorală de anul trecut v-ați prezentat în fața cetățenilor cu un program. Ce și cât s-a realizat din el?

În februarie 2020 am făcut un sondaj de opinie, iar în sondajul acesta pe primul loc era curățenia în oraș. Pe locul doi, dar aproape la egalitate cu primul punct, era problema câinilor fără stăpân, iar pe locul trei, cu 60 la sută din ponderea primelor două puncte, era problema legată de infrastructura rutieră a orașului. Acestea erau cele mai importante trei probleme. Au mai fost și altele, dar când te apuci să faci ceva începi cu cele mai importante lucruri.

Bun. Prima oară am organizat cumva partea asta de curățenie prin modificarea statutului A.D.P.P. (societatea consiliului local care se ocupă cu salubrizarea orașului, întreținerea spațiilor verzi și construcții), prin faptul că am extins sectoarele de măturat stradal și curățenie în toate cartierele; am reușit să mai cumpărăm și câteva utilaje importante pentru mecanizarea procesului de măturare a străzilor, niște măturătoare, niște asipratoare pentru resturile vegetale și așa mai departe. Nu ne vom opri aici, ci vom avea grijă să îmbunătățim mereu această activitate. Deocamdată, am reușit să dăm A.D.P.P. 100.000 de euro pentru capitalizare, bani pentru achiziție de utilaje.

Tot la A.D.P.P. am întărit echipa de construcții, pentru că multe dintre construcții se făceau cu firme private, astfel încât acum toate lucrările de reparații cu pondere mai mică se efectuează doar cu A.D.P.P. Am adunat acolo și câțiva lucrători care au lucrat prin străinătate și care au crescut cumva calitatea activității.

Am achiziționat, tot acolo, și o betonieră specială, și niște schele, și scule și utilaje, și o mașinuță, și vreau să continuăm dotările și să întărim echipa A.D.P.P. pe ramura construcțiilor, astfel încât ponderea din total activitate pe construcții să fie 50% a companiei consiliului local.

În acest context, trebuie să spun că A.D.P.P. are și o compenentă socială. Sunt foarte mulți oameni din categoriile defavorizate, în special din zona Carpați – Fânărie, care lucrează în cadrul acestei societăți. Un salariu stabil pentru o familie cu cinci, șase membri contează foarte mult. Or, dacă noi am restrânge activitatea A.D.P.P. sau nu am extinde-o, nu am câștigat nimic, pentru că ne trezim cu oamenii aceștia că vin, pe partea cealaltă, să ceară ajutoare sociale. Apropo de ajutoare sociale, numărul celor care ni le solicită a scăzut sub 40% din ceea ce era acum câțiva ani.

Am înțeles. Punctul doi – câinii fără stăpân. Mai sunt patrupede pe străzile orașului?

Problema numărul doi, ce legată de câinii fără stăpân, a fost rezolvată. Am încheiat un contract de concesiune a Serviciului public pentru gestionarea câinilor fără stăpân către o firmă specializată.

Ce s-a făcut în domeniul infrastructurii rutiere?

Noi avem în oraș 102 kilometri de drumuri, din care 30% nu sunt asfaltați, și asta nu că nu puteau fi asfaltați la un moment dat, dar administrațiile anterioare au fost ținute în loc la acest capitol de faptul că nu au fost începute lucrările de reabilitare și extindere a rețelei de apă-canal în Caracal. Nu poți să asfaltezi o stradă și după aceea să o spargi ca să introduci apa și canalul. S-a mai întâmplat asta în alte locuri și se mai întâmplă poate, dar nu e logic și nu e bine.

Pe anumite zone, unde a fost posibil, noi am mai făcut niște lucruri privind reabilitarea străzilor, și mă refer aici la intrarea în oraș dinspre Slatina, intrarea dinspre Craiova, strada Vornic Ureche, zona autogării, cartierul Gară, strada Cireșilor, strada Dr. Marinescu, strada Înfrățirii, un tronson din strada Petru Rareș, și poate că mai sunt și alte străzi care aveau canal. Până acum, cea mai mare satisfacție este că am fluidizat traficul în zona autogării. Din totalul nevoii de asfaltare, în această perioadă am făcut 10%.

În rest, am mai făcut și noi câte ceva cu fonduri proprii, am mai reabilitat câte ceva, acum refacem acoperișul Școlii nr. 4, că în urmă cu patru ani luase foc.

Când vorbim de fonduri proprii, trebuie să ai grijă de fondul de salarii, cât este și cum este, să vezi ce intrări de bani sunt, pe ce contezi și cât te poți întinde ca să mai faci câte ceva în plus. Acum, de pildă, avem în vedere câteva acțiuni imediate, să facem câteva sensuri giratorii pentru fluidizarea traficului. Tot din fonduri proprii am reușit anul acesta să facem și vreo patru sute de metri de canalizare pentru un sector care nu a fost prins în marele proiect POIM derulat de CAO.

Veți putea finaliza lucrările de asfaltare a străzilor în acest mandat de primar?

Da, dar cu condiția ca acel proiect POIM, derulat de Compania de Apă Olt SA, să fie executat.

Este vorba de reabilitarea și extinderea rețelelor de apă-canal. Un proiect extrem de important, nu?

Acest proiect, gestionat de CAO, este unul extrem de important, iar pe Caracal are o valoare de 50 de milioane de euro, cu TVA cu tot. Din acești bani, opt milioane de euro, plus TVA, sunt pentru stația epurare, tot pe atâta sunt pentru stația de tratare a apei, cu componentele ei, și 23 de milioane, la care se adaugă TVA, sunt pentru extinderea și reabilitării rețelelor de apă-canal. Vă dați seama că doar pe extindere rețea de canal sunt 18,4 kilometri, ceea ce înseamnă destul de mult, aproape 20% din Caracal.

După aceea, mai venim cu extindere de rețea de 54 de kilometri, mă rog, mai e și tronsonul Redea-Caracal, care și el va fi reabilitat, dar oricum, este foarte mult.

De ce este acest proiect extrem de important? Noi avem acum conducte care au o vechime de 70, 80 sau chiar de 100 de ani. Aproape că nu e zi în care echipa CAO din Caracal să nu se confrunte cu câte trei, până la 10 spărturi de conductă. Am văzut imagini cu conducte care aveau pe doar doi metri 30 de manșonări. Deci, chiar nu se mai poate. E așa de important proiectul acesta și sper ca oamenii să înțeleagă acest lucru. De când sunt aici, mă gândesc cu groază că am putea avea o avarie majoră care ar putea lăsa orașul fără apă.

În ce stadiu se află proiectul?

Pentru stația de epurare și pentru stația de tratare au fost deja licitațiile și sunt deja firme câștigătoare. Iar pentru extindere, proiectul e făcut, licitația s-a ținut, totul e într-o fază finală și am promisiunea că până la sfârșitul acestui an va fi semnat contractul, pentru că data de 28 decembrie va fi dată-limită pentru semnarea acestui contract.

Deci, la începutul anului următor ar trebui să înceapă lucrările de extindere a rețelei

Da, intrăm și cu extindere rețea de apă-canal de anul viitor. Bineînțeles că se va face totul după ce discutăm împreună cu constructorul și cu beneficiarul, care este CAO. Vom începe cu acele străzi care în momentul acesta nu au apă-canal. E logic și normal. În momentul în care s-a băgat canal pe strada respectivă, se așteaptă o perioadă de câteva luni pentru tasarea materialelor folosite și abia după aceea se va veni cu covor asfaltic.

Adică alte proiecte. Bun, ați vorbit în linii mari, evidențiind probleme majore ale orașului pe care ați încercat să le realizați, pentru că, în amănunt, au mai fost realizate obiective: recent a fost inaugurat un nou loc de joacă, a fost construit un skatepark etc. Să rămânem însă în sfera marilor proiecte. Care ar fi acestea pentru viitor? Pe Planul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) ce proiecte aveți depuse?

Pe Planul Național de Dezvoltare Locală avem alocate minimum două milioane de euro pe reabilitare a străzilor care nu au canal. Am zis că, până facem canalul, ni se aprobă fondurile.

De asemenea, tot pe PNDL avem alte două proiecte cu modernizarea cartierului HCC, care înseamnă vreo șase milioane de euro. Deci, în total, avem cereri depuse pentru opt milioane de euro.

Mai avem depuse și sunt în diverse stadii proiecte la Compania Națională de Investiții. Aici avem proiecte pentru un bazin de înot, pentru o bază sportivă, pentru o creșă cu 80 de locuri, reabilitarea Teatrului de Vară și dotarea lui cu acoperiș retractabil, pentru reabilitarea Grădiniței cu program prelungit nr. 1, pentru refacerea și modernizarea zonei Cuza Vodă, cu esplanada din fața sediului primăriei.

La CNI sunt patru etape de care să treci, iar noi suntem în etapa a treia deja, și cam prin martie 2022 am putea ajunge pe faza de licitație.

Mai avem bani dați de Agenția Fondului pentru Mediu. Noi fiind municipiu de rangul II, la AFN avem prevăzute cam două milioane de euro pentru creștere eficienței energetice, și am ales, dintre clădirile primăriei, imobilul în care funcționează Taxele și Impozitele, și o creșă din Dr. Marinescu.

De la vestitul Plan Național de Redresare și Reziliență ce sperați? Ce proiecte ați depus?

Legat de PNRR, din nefericire pentru noi, 2021 este un an pierdut, pentru că nici în acest moment, când ar fi trebuit să avem ghidurile de finanțare bine puse la punct, ele nu există. Domnii care au fost înainte la Fondul de Dezvoltare au semnat programul ăsta cu Uniunea Europeană abia în octombrie, după ce PNRR a fost respins în câteva rânduri, și încă nu avem ghiduri. Noi avem niște orientări, că ni s-a zis câte ceva, dar nu sunt gata ghidurile și nu putem pregăti nimic pentru că nu știm ce condiții, ce cerințe tehnice ne vor fi impuse.

Pe PNRR noi am gândit că e nevoie de construirea unui bloc de locuințe pentru tineri, care ar fi în valoare de 3.467.000 de lei, de reabilitarea termică a blocurilor – o mare așteptare avem aici, că e o mare dorință a noastră ca orașul să arate altfel. Or, prin reabilitarea termică a blocurilor se schimbă și aspectul acestora, deci nu o reabilitare doar termică, nu doar creșterea eficienței energetice, ci și o reabilitare estetică.

Vorbeați la începutul acestui dialog de curățenia orașului. Ce strategie aveți pe linie de mediu înconjurător?

Avem câteva obiective și aici, unul dintre ele, la care ținem foarte mult, fiind construirea unei rampe pentru deșeuri inerte, a unei rampe pentru deșeuri vegetale și a unei rampe de aport voluntar. Sunt noțiuni relativ noi pentru oameni. Eu și toată echipa primăriei ținem mult la partea de mediu, suntem ecologiști pur-sânge și am început și educația în acest domeniu, pentru că, dacă nu facem educație, nu facem nimic. Noi avem acum un câștigător al licitației privind colectarea deșeurilor, Salubris, care colectează deșeurile menajere din tot județul, o misiune foarte grea la care trebuie să conlucrăm și noi, administrațiile publice locale. Dar doar deșeurile menajere. Ce face însă un cetățean care are niște haine vechi și nu are unde să le ducă? Ce face un cetățean care vrea să arunce mobila veche de exemplu, unde o aruncă? Și atunci, ne-am gândit să creăm această rampă de aport voluntar în care omul are voie să ducă anumite lucruri, obiecte, hârtie, baterii, cauciucuri, știu eu, orice nu îi mai trebuie și poate fi reciclat. Iar această rampă ar putea deservi nu doar cetățenii din Caracal, ci și din localitățile din zona noastră.

Mai vorbeam de o rampă pentru deșeuri inerte, betoane, cărămizi, țigle provenind din construcții, să fie aduse deci la rampă, unde vor fi prelucrate și valorificate. Evident, vor fi prețuri modice, doar cât să existe fonduri de funcționare și salarii.

Și mai e rampa pentru deșeuri vegetale, pentru că noi avem parcul, multe spații verzi și resturi vegetale pe măsură. Toamna sunt adunate poate o tonî de astfel de deșeuri care până acum erau transportate la rampa de la Bălteni. Vorbim, așadar, de costuri mari, și atunci ne-am gândit la o asemenea investiție.

Unde vor fi amenajate aceste trei rampe?

Am identificat un loc ideal pentru ele, un teren de 5,2 hectare pentru care am făcut cadastrul și l-am trecut în proprietatea primăriei. El este situat în spatele fabricii de vagoane, nu deranjează în niciun fel, pentru că sunt niște condiții, precum distanța până la locuințe, iar acest teren respectă aceste condiții. Am făcut toți pașii necesari pentru studiul de fezabilitate, pe care îl vom avea în ianuarie, cel mai târziu până în 10 februarie 2022. Asta ca să fim pregătiți pentru când vom avea ghidurile pe PNRR.

Sănătatea, un domeniu important, este cu atât mai special în această perioadă, când lumea întreagă se confruntă cu o situație pandemică, iar Caracalul are un spital municipal transformat în spital-suport pentru pacienții cu COVID. Înainte de asta se tot vorbea de niște proiecte.

La Spitalul Municipal Caracal avem trei proiecte finanțate din fonduri europene, unul pe creșterea eficienței energetice, în valoare de două milioane de euro, care e deja în derulare, un altul pe Ambulatoriu, tot de două milioane și ceva de euro, cu reparații și dotare tehnică, și al treilea, de patru milioane de euro, pentru dotarea spitalului cu aparatură medicală. Acesta din urmă se află în stadiu de licitație și probabil că în februarie sau martie 2022 vor începe să vină aparatele.

Domnule primar, ați vorbit mereu că funcționarii primăriei trebuie să se miște ca o echipă. Cum stau lucrurile acum în instituția pe care o conduceți?

Cel mai greu lucru este să formezi o asemenea echipă. Și ca să formezi o asemenea echipă îți trebuie oameni de calitate, care să înțeleagă bine calea pe care vrei să o urmezi. Eu zic că, în general, nu putem compara Primăria Caracal din octombrie 2020 cu Primăria Caracal din decembrie 2021.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here