Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, spune că Executivul va veni cu un mix de măsuri pentru a proteja economia, care va include și zona de energie și combustibili. El a spus că situația economică a României este stabilă și că există discuții cu investitori care vor să se relocheze din Ucraina în România. Ministrul a vorbit și despre inflație și a explicat că aceasta nu se reduce prin scăderi de taxe, ci prin măsuri structurale.
Anca Suciu: Ce se întâmplă în perioada următoare în România, cât de afectată va fi economic de războiul din Ucraina, de criza energetică, de toate aceste scumpiri?
Adrian Câciu: Sunt mai multe teme pe care le-ați introdus. Discuțiile din ECOFIN au început să prindă contur în sensul de soluții, pentru că este al treilea ECOFIN la care particip, în care toate țările au spus despre cosecințele conflictului din Ucraina – ne-am văzut în ultima lună de 3 ori – și Comisia vine în întâmpinare cu soluții.
De altfel, chiar și Consiliul European a dat o direcție pentru soluții privind investițiile în energie regenerabilă, pentru cheltuielile de apărare și, evident, răspunsul statelor, pe de-o parte asupra presiunii inflaționiste care era și înainte, era generată de prețul la energie la nivel național, dar și la nivel european, răspunsul statelor la nivelul șocurilor pe lanțurile de aprovizionare trebuie să fie unul pe măsură.
Or, asta am și solicitat în ECOFIN, ca statele să poată folosi, prin flexibilizare din partea Comisiei, fondurile pe care le au deja la dispoziție. Pe de-o parte fondurile din cadrul financiar multianual 2014-2020 care să fie direcționate pentru sprijinul refugiaților și logisticii implicate de sprijin pentru refugiați, dar mai ales pentru sprijinul economiilor.
Efectele acestui conflict se văd, se simt, incertitudinile vor exista în economia europeană, dar și națională, pe tot parcursul anului. Toată Europa spune asta, nu doar eu. Ceea ce trebuie făcut e să venim cu un mix de măsuri prin care să finanțăm puternic economia și să sprijinim cetățenii în această perioadă. Asta fac și celelalte state, asta facem și noi. Și acest mix de măsuri trebuie finanțat din cel puțin trei surse, care înseamnă fonduri europene – aici trebuie să tragem cât mai multe fonduri europene, felxibilizarea fondurilor europene la dispoziție, cadrul financiar multianual 2014-2020, banii din PNRR, pe de altă parte mecanismul SURE care e chiar în discuție de a fi restructurat și convertit în zonă. Acest instrument era pentru pandemie. Ei bine, banii din acel instrument să fie redirecționați pentru atenuarea efectelor negative generate de conflictul din Ucraina.
Cât despre prețurile la energie, Comisia va veni în două săptămâni cu o nouă comunicare cu privire la măsuri pe care statele membre le pot lua pentru atenuarea efectelor generate de prețul la energie. Prețurile, în toată Europa, mai ales în zona de gaz, ajung la un nivel foarte ridicat. Noi suntem într-o situație de stabilitate – asta trebuie să înțeleagă și românii. Sutem într-o situație de stabilitate de securitate – chiar dacă avem un conflict la graniță, suntem o țară sigură, membră NATO -, de stabilitate financiară – cursul leu-euro e mai mic decât era în noiembrie, e un semnal foarte puternic. Dacă ne uităm la regiune toate monedele din regiune s-au depreciat masiv în fața euro, iar leul a rămas stabil.
Care e cauza? Pe de-o parte, este acțiunea Băncii Naționale, pe de altă parte e activitatea Guvernului care asigură predictibilitate financiară pe piața europeană.
A fost o săptămână complicată la începutul conflictului, în toate piețele. Bursele au scăzut, s-a manifesat o prudență în finanțare, dar lichiditate în euro în România există, asta ne spune de fapt cursul valutar. Ne–am asigurat și noi ca această lichiditate să existe, mai ales că cererea pe valută a crescut pentru că au venit refugiați ucraineni care au solicitat sume în valută și a fost o cerere mai puternică decât oferta. Dacă nu aveam o lichiditate în euro, aveam o problemă pe curs.
Evident, a fost volatilitate pe piața petrolului. Am observat cu toții, dincolo de ce s-a întâmplat pe plan intern, o creștere a barilului de petrol la 139 de dolari față de 92, cât era la începutul conflictului, și azi s-a stabilizat către 101-102, deci o scădere. Acea volatilitate a condus la creșterea sentimentului de îngrijorare. În situații complicate, cel mai mare dușman al oricui e panica și când te panichezi mai pui niște benzină.
Noi, că Guvern – nici eu nu am ieșit foarte des – dar am acționat, în sensul de a stabiliza situația. Am discutat chiar și cu distribuitorii de combustibili, au fost și controale care ne-au aratt că pe piața respectivă se întâmplă lucruri care nu sunt chiar corecte față de consumatori.
Anca Suciu: Speculă?
Adrian Câciu: Eu am afirmat lucrul acesta, că a fost o intenție speculativă pe anumite zone, și cred că toată lumea s-a lămurit. Dacă nu era o intenție speculativă nu scădea prețul a doua zi. Intenții de genul acesta vor mai fi, numai că Guvernul va acționa foarte ferm împotriva speculei, pentru că aici nu e vorba de guvern, e vobrba de România. În situații de incertitudine, de conflict, unii vor să profite. Acest Guvern va proteja România, va proteja economia.
Să vă dau un exemplu: Astăzi, apropo de cum venim în întâmpinarea economiei și a cetățenilor, azi aprobăm 4 programe care sunt în valoare de 7,5 miliarde de lei, bani care se duc în ecomonie, pe care îi alăturăm celor 10 miliarde de lei pe Agro IMM invest și IMM Invest, sunt 17,5 miliarde de lei care intră în economie, pentru investiții, tranziția la economie verde și pentru reconversia la economie de producție. Ce ne demonstrează situațiile complicate? Dacă rămâi în zona de economie de consum, vei fi întotdeauna vulnerabil.
Anca Suciu: Ați ajuns la combustibil, de ce nu scade și prețul la pompă din moment ce prețul țițeiului a scăzut?
Adrian Câciu: Prețul la combustibil eu spun că se va tempera, chiar va scădea, depinde foarte mult de prețul barilului de petrol. Chiar azi a fost o scădere ușoară. Dincolo de ce înseamnă piața liberă, statul va acționa inclusiv pentru susținerea economiei.
Anca Suciu: Reducerea accizei la carburant e o variantă?
Adrian Câciu: Sunt soluții foarte multe pe masă.
Anca Suciu: Care ar fi?
Adrian Câciu: Soluțiile sunt spuse de unii sau de alții. Am spus: haideți să facem un mix de măsuri și cu care să venim, ca să nu mai spunem asta sau alta e mai bună, penteu că economia nu va fi ajutată doar printr o singură soluție, ci printr-un pachet.
Anca Suciu: În ce privește carburanții, acciza la carburant, reducerea ei, mai e un subiect?
Adrian Câciu: Toate soluțiile sunt pe masă, dar noi va trebuo să vedem exact cum acționează și europenii. Va dau un exemplu: francezii au luat o măsură prin care vin în întâmpinarea consumatorilorde combustibil. Noi avem câteva soluții pe care le prezentăm în guvern, le decidem.
Anca Suciu: Care ar fi calendarul?
Adrian Câciu: Săptămâna asta începe primul mix de măsuri în dezbatere, eu sper ca până la 1 aprilie să avem primul mix aprobat de către Guvern. Guvernul României e politic, dar e al României e pus acolo ca un bloc unitar care să protejeze economia și cetățenii. Nu trebuie să ia aprobare de la o persoană sau alta, va acționa pentru România și pentru cetățeni.
Anca Suciu: Plafonarea prețului pe carburant e o variantă?
Adrian Câciu: Nu o să vă dau acest răspuns. Și acum pentru cei care se întreabă să se uite ce s-a întâmplat în Ungaria. Haideți să venim cu mixul de măsuri, pentru că e foarte important pe cine ajuți și cum ajuți.
Anca Suciu: Franța și Germania au un sistem de rambursare pe litru…
Adrian Câciu: Este un tip de soluție. Dar nu vreau să intru să spun că asta e bună sau asta, vrem să venim cu un pachet. Pachetul nu va viza doar un sector sau un produs, el trebuie să vizeze economia și cetățenii, adică costul pe care economia îl suportă pentru a putea multiplica capitalul. Acel cost trebuie compensat și trebuie privit global. Trebuie să vii și să găsești soluțiile astfel încât economia să funcționeze în continuare.
Anca Suciu: Ministrul francez de Finanțe vorbește de un acord pentru a subvenționa prețurile la combustibilii utilizați în gospodărie. S-a ajuns la un asemenea acord?
Adrian Câciu: E o propunere făcută de președinția franceză și Comisia va trebui să vină cu această comunicare pe care o așteptăm într-o săptămân sau două… Dincolo de partea cu tipul de măsuri care să ajute, mai e un rezultat pe care l-am obținut și care e foarte important. E un cadru temporar de ajutor de stat pentru economie mult mai mare decât a fost pe timpul pandemiei, asta s-a stabilit ieri în ECOFIN.
Anca Suciu: Prin aceste ajutoare se îndatorează România pe termen lung?
Adrian Câciu: România nu se îndatorează mai mult decât și-a planificat. România are o strategie fiscal- bugetară, are un buget, are o procedură de deficit excesiv deschisă împotriva ei în 2020, nu iese din angajament. Necesarul de finanțare a fost anunțat încă de la începutul anului, în acea strategie au fost prevăzute toate scenariile, nu am ieșit din acel scenariu.
Al doilea lucru, dobânzile la care România se împrumută sunt sub inflație cu două puncte procentuale. Spre deosebire de alți ani și chiar de criza din 2008-2010, când dobânzile erau peste inflație, îngrijorarea în macroeconomie este când dobânzile depășesc inflația pentru că atunci ele mănâncă din constul pe care oricum ți-l mânca inflația. Aș invita pe toți să se uite la dobânzile la care se împrumută Ungaria, care erau acum 3 luni la 4% și sunt 6% acum.
Nu suntem într-o zonă în care să fim impredictibili sau lucrurile să fie scăpate de sub control. Mai mult decât atât, noi finanțăm, am restructurat datorii. La începutul acestui an am restructurat datorii făcute de guvernele anterioare și le-am restructurat la dobândă pe jumătate de cât au fost făcute, pentru că am plătit și datorii în avans, pe 2023-2024, pentru a nu lăsa guvernelor viitoare o presiune. Acțiunile MF sunt foarte concrete, investitorii vin în piață.
Anca Suciu: Nu există o reacție acum după ce suntem aproape de granița cu Ucraina?
Adrian Câciu: A fost o îngrijorare a pieței bancare europene, exact în săptămâna în care a început conflictul. Discuțiile purtate cu BNR și Banca Centrală Europeană au calmat piețele financiare în decurs de două sau trei zile, pentru că trebuie și direcții pe care BCE să le dea, și lucrurile au intrat într-o zonă stabilă.
Anca Suciu: Azi investitorii sunt temători să intre în România?
Adrian Câciu: Nu, nu sunt temători, din contră. Am intrat în discuții foarte avansate cu investitori care vin și vor face fabrici de baterii în România, baterii electrice pentru mașinile electrice, automotive ceea ce e un câștig. Avem discuții foarte avansate cu relocări de companii care au fost în Ucraina și vor să vină în România. E foarte bine că acest cadru de ajutoare de stat e extins, pentru că putem pune la dispoziție facilități investitorilor care se vor reloca în România.
Anca Suciu: Inflație și scumpiri: Care e răspunsul dvs, al Guvernului, la ce se întâmplă în piață? S-a vobit despre o serie de măsuri – TVA zero la alimente, reducerea TVA cu 2 puncte procentuale, reducerea CAS cu 5%.
Adrian Câciu: Aceste măsuri sunt propuse. Inflația nu se oprește prin taxare, nici prin diminuarea taxării, inflația se oprește prin măsuri structurale. Pot fi și măsuri temporare care să aplatizeze curba inflației. Dacă Banca Națională spune că 80% din inflație e creată de prețurile la energie, înseamnă că trebuie să acționezi structural asupra energiei.
Sursa: digi24.ro
