Iarna aceasta se anunță mai costisitoare pentru consumatori. Tensiunile geopolitice și nivelul extrem de redus al depozitelor de gaze, cel mai scăzut din ultimii cinci ani în România și Europa, pun presiune pe piața energetică. În aceste condiții, atât consumatorii casnici, cât și cei non-casnici vor resimți majorări ale facturilor la gaze și încălzire.
Uniunea Europeană intră într-o perioadă sensibilă din punct de vedere energetic. Depozitele de gaze sunt umplute în proporție de doar 36,7%, cel mai redus nivel din ultimii ani. Situația este chiar mai slabă decât în 2022, anul în care izbucnirea războiului din Ucraina a provocat un adevărat șoc pe piața energiei, arată o analiză realizată de Profit.ro.
România se află sub media europeană, cu un grad de umplere a depozitelor de numai 33,5%. Nivelul este cu peste trei puncte procentuale mai mic decât media Uniunii Europene. Datele arată că, pe 20 mai, în depozitele interne erau stocați 11,3 TWh de gaze. Un nivel mai scăzut a fost înregistrat doar în mai 2022, imediat după declanșarea războiului din Ucraina, când România avea înmagazinați doar 9,16 TWh.
Diferențele față de anii anteriori sunt semnificative. La aceeași dată din 2023, România avea stocați 17,9 TWh, echivalentul a 52,7% din capacitatea totală. În 2024, nivelul urcase la 21,2 TWh, adică 62,5% din capacitate. În 2025, depozitele conțineau 13,3 TWh, reprezentând 39,2% din total. Scăderea accentuată din acest an ridică semne de întrebare privind pregătirea pentru sezonul rece și presiunea care s-ar putea resimți în facturile consumatorilor.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/05/cf63ff1e1f824af084da4ecbf0e02a08.png)
Ce alimentează noul val de scumpiri pe piața gazelor
Piața gazelor traversează un nou val de scumpiri, iar evoluția prețurilor din ultimii ani arată presiunea tot mai mare din sectorul energetic. În mai 2024, prețul spot al gazelor era de aproximativ 130 lei/MWh. În mai 2025, acesta a urcat la 190 lei/MWh. În mai 2026, prețul a ajuns la 260 lei/MWh.
Nivelul actual este cu 70 de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și aproape dublu față de acum doi ani. Singurul moment în care prețurile au fost mai ridicate rămâne mai 2022. Atunci, explozia conflictului din Ucraina a împins cotațiile până la 450 lei/MWh.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/05/f2dd5259a9d54c6b91d24ada83c7f3ef.png)
Creșterea nu este alimentată doar de problemele de ofertă, generate de diminuarea volumelor venite din Orientul Mijlociu și Rusia. Presiunea vine și din partea cererii. Companiile europene, inclusiv cele din România, sunt obligate să cumpere cantități suplimentare de gaze pentru a recupera deficitul de stocare față de anii anteriori. Practic, statele europene încearcă să refacă rezervele înainte de sezonul rece. Totul se întâmplă într-o perioadă în care piața este deja puternic tensionată.
Scenariul alternativ este unul riscant pentru statele europene. Intrarea în sezonul rece cu depozite insuficient umplute ar însemna o dependență tot mai mare de condițiile meteo favorabile. În cazul unei ierni severe, presiunea asupra prețurilor și a facturilor plătite de consumatori ar putea crește rapid.
Chiar dacă România are depozitele mai puțin pline decât media europeană, țara beneficiază de un avantaj important. România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Totuși, producția internă încă nu este suficientă pentru a acoperi integral consumul național. Din acest motiv, importurile continuă să fie esențiale pentru acoperirea necesarului de consum. România ar putea deveni exportator net de gaze abia din 2027, odată cu începerea producției din proiectul Neptun Deep.
Cum ajung scumpirile din piață direct în facturile românilor
Creșterea prețurilor de pe piața europeană începe să se reflecte tot mai clar și în România. Prețul gazelor tranzacționate pe BRM urmează tendința de pe marile piețe europene. Diferența este dată în principal de costurile mai reduse de transport. Cum UE funcționează ca o piață energetică unică, evoluțiile externe influențează direct și prețurile interne.
Până acum, impactul scumpirilor era resimțit în principal de consumatorii non-casnici. Companiile erau cele care suportau costurile mai mari și le transferau ulterior în prețurile produselor și serviciilor. În acest an însă, presiunea se mută și asupra consumatorilor casnici. Majorările vor afecta și centralele de producție a energiei termice care alimentează sistemele publice de încălzire.
Motivul principal îl reprezintă reducerea cantităților de gaze disponibile la preț reglementat. Potrivit celor doi mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, volumele destinate populației și CET-urilor la prețul reglementat de 110 lei/MWh au scăzut în 2026 la aproximativ 32 TWh. În anul anterior, cantitatea disponibilă era de 52 TWh.
Diferența de aproape 20 TWh nu mai poate fi cumpărată la preț reglementat și trebuie achiziționată de furnizori de pe piața liberă. Acolo, prețurile sunt de peste două ori mai mari decât cele reglementate. În aceste condiții, creșterea costurilor are șanse foarte mari să se regăsească și în facturile finale plătite de consumatori în sezonul rece.
Sursa: b1tv.ro





































