Guvernul României și Ministerul Finanțelor se află într-un litigiu fără precedent cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care solicită alocarea a aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru plata unor drepturi salariale restante din sistemul judiciar. Ministerul Finanțelor avertizează că, dacă sentința pronunțată în primă instanță va rămâne definitivă, statul român ar putea ajunge să plătească penalități de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.
Potrivit unei informări prezentate în ședința Guvernului, procesul aflat pe rolul Curții de Apel București (dosarul nr. 1844/2/2026) vizează obligarea Executivului să suplimenteze bugetul de stat cu fondurile necesare achitării unor drepturi salariale stabilite prin titluri executorii și scadente în cursul anului 2026.
Prin sentința civilă nr. 141 din 5 mai 2026, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit și un termen de executare de doar 10 zile.
Ministerul Finanțelor consideră însă că termenul este imposibil de respectat, întrucât modificarea bugetului de stat presupune parcurgerea unor proceduri legale obligatorii prevăzute de legislația finanțelor publice.
Penalități de milioane de euro pe zi
Executivul avertizează că neexecutarea obligațiilor în termenul stabilit de instanță ar putea atrage penalități de 1% pe zi din valoarea obligației, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei, echivalentul a circa 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.
La aceste sume s-ar putea adăuga dobânzi legale, amenzi și alte cheltuieli generate de eventuale proceduri de executare silită.
Guvernul invocă un posibil conflict constituțional
În documentul analizat de Executiv se arată că instanța s-ar fi substituit atribuțiilor Guvernului și Parlamentului în materie de elaborare și execuție bugetară.
Potrivit notei prezentate în ședința Guvernului, puterea judecătorească nu are competența de a decide modul în care sunt repartizate resursele bugetare ale statului, iar obligarea Executivului să aloce fonduri pentru un singur sector ar reprezenta o ingerință directă în atribuțiile puterii executive.
În acest context, Guvernul analizează oportunitatea sesizării Curții Constituționale pentru constatarea unui posibil conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și cea executivă.
Recursul se judecă pe 9 iulie
Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva sentinței Curții de Apel București, iar acesta urmează să fie judecat pe 9 iulie 2026.
Executivul susține că va utiliza toate căile legale pentru apărarea intereselor financiare ale statului și pentru menținerea disciplinei fiscal-bugetare, avertizând că o hotărâre definitivă în acest caz ar putea crea un precedent cu impact asupra întregului proces de elaborare și executare a bugetului public din România.
