CCR a decis: Închisoarea de weekend, neconstituțională

Curtea Supremă de Justiţie a sesizat Curtea Constituţională (CCR) cu părivire la neregulile din proiectul de lege privind închisoarea pe perioada zilelor de weekend şi închisoarea la domiciliu. Curtea a decis că proiectul este neconstituțional.

Curtea Constituţională a României a discutat miercuri sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Partidul Naţional Liberal referitoare la legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate.

La sfârşitul lunii aprilie, Instanţa supremă a atacat la CCR, înainte de promulgare, legea prin care se propune ca persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani să poată beneficia de executarea pedepsei la domiciliu sau în weekend într-un centru de detenţie special.

ÎCCJ arată în sesizare că dispoziţiile legii, prin caracterul neclar şi imprecis, precum şi prin omisiunea legiuitorului de a reglementa aspecte esenţiale care să asigure caracterul previzibil al legii, încalcă standardele de claritate, precizie şi previzibilitate consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Potrivit documentului, prin conţinutul lor, dispoziţiile acestei legi consacră o soluţie legislativă de natură să afecteze principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărârea ÎCCJ se precizează că dispoziţiile legii în cauză reglementează veritabile măsuri de individualizare judiciară de executare a pedepsei, individualizarea pedepselor, inclusiv individualizarea judiciară a executării pedepselor, formând obiect de reglementare al Părţii generale a Codului penal şi aducând atingere caracterului sistematizat, unitar şi coerent al legislaţiei penale.

Instanţa supremă explică faptul că legea nu reglementează criteriile pe baza cărora judecătorul alege una dintre măsurile alternative, această omisiune afectând caracterul previzibil al legii.

Totodată, un articol din lege exceptează de la aplicarea măsurilor alternative de executare a pedepselor infracţiunile comise ‘cu violenţă’ ori ‘profitând de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei’, însă aceste două referiri nu permit identificarea, în mod exact, a sferei infracţiunilor exceptate de la aplicarea măsurilor, se spune în hotărâre.

Instanţa supremă mai precizează că dispoziţiile legii aduc atingere autorităţii de lucru judecat a hotărârilor definitive de condamnare.

Ulterior, PNL a anunţat că a atacat actul normativ, care potrivit preşedintelui partidului, Ludovic Orban, a fost transformat “de coaliţia majoritară într-o lege de scoatere din închisoare a celor condamnaţi pentru infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie”.

Deputaţii PNL arată şi că iniţiativa legislativă, în concepţia sa originară, intra în vigoare la 18 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, pentru a oferi timpul necesar organelor de aplicare a legii să ia măsurile necesare pentru punerea ei în executare, însă, după parcurgerea procedurii de dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor, termenul de intrare în vigoare este de 30 de zile de la apariţia în MO.

Sursa: realitatea.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here