„Carantina persoanelor are acum o definiție care este asemănătoare cu regulamentul internațional sanitar. Ea reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spații special desemnate de autorități, la domiciliu sau în locația declarată de către persoana carantinată.
„Termenul de „izolare” reprezintă o măsură care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave cu o boală infecto-contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament, în scopul vindecătorii și reducerii gradului de contagiozitate. Aici se vorbește în mod deosebit de internarea pacientului, de internarea pacientului la spital, într-o unitate care aparține spitalului, unde lucrează personalul spitalului(…) sau, în cazul în care condițiile permit, izolarea să aibă loc la domiciliu. Acest lucru este o excepție, în cazul în care capacitatea spitalului integral este depășită”, potrivit Șefului DSU.
Raed Arafat a mai adăugat că „proiectul de lege ce poate fi aplicat și în alte situații de risc epidemiologic și prevede, ca excepție, dacă e depășită capacitatea spitalelor, ca izolarea să poată fi făcută și la domiciliu. Prefecturile, prin Comitetele județene pentru situații de urgență, la propunerea DSP, pot aproba carantinarea unor zone din județele lor. Legea se referă și la situațiile în care se instituie carantină și izolare: epidemie declarată prin ordin al Ministerului Sănătății sau urgență de sănătate publică de importanță internațională declarată sau pandemie declarate de directorul OMS. În toate aceste situații pot fi luate măsuri de izolare și carantină. Orice măsură luată de autorități poate fi contestată de cetățeni în instanță”, a declarat Raed Arafat.
Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei din 25 iunie prin care a declarat ca fiind neconstituţională starea de carantină şi internarea obligatorie.
CCR consideră că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.
De asemenea, CCR susţine că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.
Sursa: digi24.ro