Alexandru Rafila: Ar trebui să se deschidă restaurantele şi teatrele. Ce zone sunt vizate

Reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila, a vorbit marţi cu Marius Tucă despre varianta deschiderii restaurantelor şi teatrelor în zonele unde sunt înregistrate puţine cazuri.

“Noi avem un număr de cazuri în creştere, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană cu 80 de infectaţi la 100.000 de locuitori, într-un interval de două săptămâni. Italia are 6, Grecia 3-4, Franţa 8, Spania aproape 60. Dacă luăm o măsură de redeschidere a restaurantelor, teatrelor, acest lucru va avea un impact, chiar dacă minimal, care se corelează cu o situaţie îngrijorătoare”, a precizat Alexandru Rafila.

Reprezentantul OMS consideră că am putea iniţia un proiect pilot în zonele cu foarte puţine cazuri de noi infectaţi, să se relaxeze măsurile, să se redeschidă restaurantele, teatrele.

“Ai cazuri, nu deschizi. Unde nu am cazuri, pot să deschid. Şi în România, sunt zone cu foarte puţine cazuri zilnice şi am putea să le folosim că proiect pilot pentru relaxarea unor măsuri. Să vedem ce se întâmplă două săptămâni dacă deschid restaurantele în judeţul Harghita, de exemplu, că acolo am puţine cazuri”, a spus profesorul Alexandru Rafila.

În ceea ce priveşte aşa zisă imunitate de turmă şi că trebuie lăsate anumite grupuri de indivizi să facă boală şi să se imunizeze, a fost încercată în două ţări: Marea Britanie şi Suedia. În Marea Britanie, dar nu s-a reuşit selecţia grupurilor de indivizi care ar putea fi mai puţîn vulnerabili, au renunţat la idee. Inclusiv prim ministrul din britanic s-a îmbolnăvit şi au schimbat strategia. Tinerii ar putea fi lăsăţi să se infecteze, dar cu condiţia să îi putem proteja pe vârstnici.

Însă, Alexandru Rafila spune că cifra care condiţionează oprirea transmisibilităţîi, este estimată la 60% – 80%, şi este nevoie de mulţi ani să se atingă. “Cred că, pe parcursul trecerii timpului, o să ne dăm seama că boală asta poate fi oprită doar cu vaccin, pentru că ne trebuie mulţi ani astfel încât populaţia să fie imunizată în grup”, a subliniat Rafila.

Cu privire la testările zilnice, profesorul Alexandru Rafila spune că din punct de vedere al sănătăţîi publice, testările celor care pleacă în vacanţă şi au nevoie sau, pur şi simplu, sunt curioşi dacă au luat virusul, sunt inutile.

“Eu sunt de acord să testăm, dar să testăm acolo unde avem o şansă să găsim oameni infectaţi, nu să testăm aiurea, pe bază de voluntariat, adică cine vrea să se testeze pentru că toată lumea e curioasă, dar din punct de vedere al sănătăţîi publice, nu foloseşte la nimic”, spune Alexandru Rafila.

M. Tucă: Domnule profesor iar sunteți la putere. “Sfânta treime”. Ați fost în vacanță în Grecia, va invidiez. Cum era lumea în Grecia?

A. Rafila: Relaxată, dar atentă. Autoritățile au introdus rapid amendă pentru cei care nu utilizau masca. Plajele nu au fost aglomerate. Am făcut testul la granița. Autoritățile testează prin sondaj.

M. Tucă: S-a dovedit că nu este un virus sezonier.

A. Rafila: Da, este o contradicție.

M. Tucă: Vom avea virusul și în iarnă?

A. Rafila: Sigur că da. Și la noi au fost opinii că după 10 săptămâni dispare, dar nu a fost așa. Sunt foarte mulți colegi care lucrează în laboratoarele spitalelor care fac astfel de teste. Ei lucrează extrem. Au muncă fără întrerupere. Trebuie să ne gândim la o strategie, să poată fie înlocuiți.

M. Tucă: Autoritățile trebuie să aibă o strategie. Este clar că se va suprapune cu virusul gripal.

A. Rafila: Da, trebuie să știm să facem diferența. Avem sub unul la mie proporția de infectați.

M. Tucă: Că rată de infectare, suntem pe la 5-6 la sută.

A. Rafila: Avem o rată de infectare de 10%-12%, duminică este excepţia care confirmă regulă, pentru că duminică nu se fac teste pentru persoane care pleacă în vacanţă. Duminică trecută am avut o rată de aproape 11%. Rată de 5%-6% este dată de o situaţie când peste 40%-45% sunt persoane care se testează benevol. În rândul acestora avem sub 1 la 1000 proporţia de infectaţi, deci practic noi suntem între 10% şi 12% rată de teste pozitive la persoanele de pe lista INSP. Oamenii trebuie să înţeleagă că este vorba de o situaţie serioasă, nu dramatică, şi cel mai important este cum comunicăm, cum explicăm românilor măsurile care trebuie respectate

M. Tucă: Cum vedeți evoluția? Sunt voci care spun că vom ajunge la 2.000, la 5.000

A. Rafila: Nu cred în aceste cifre. Sper să nu fie mai grav. Cifrele pe care le am, arată o rată de infectare în jur de 1,2. În România am ajuns la o mie și ceva de cazuri. Dacă am o stabilizare a numerelor, atunci înseamnă că toate aceste predicțîi vor fi date peste cap. Oamenii trebuie să înțeleagă că este o situație serioasă, nu este dramatică. Măsurile care au început să fie luate, modul în care explicăm oamenilor este cel mai important. Trebuie să explicăm de ce purtăm masca în aer liber, când.

A. Rafila: Este normal să ne punem masca. Este un gest destul de simplu, mă apar împotriva infecției. Apar economia. Dacă stăm la coadă, trebuie să ne punem masca. Trebuuie explicat, asta va spun. Cum se poate transmite acest virus, trebuie explicat.

M. Tucă: Gesturile simple, că ne apară spălatul pe mâini, purtarea mășții și distanțarea. Vorbim despre terasele care se închid la ora 23:00.

A. Rafila: Dacă am putea controla acest fenomen, atunci nu ar fi nici o problema. În club oamenii dansează.

M. Tucă: Lucrurile sunt separate. Oamenii stau la mase la terase.

A. Rafila: Da, așa e. Infecția nu se transmite la anumite ore. Problema nu este legată de condițiile unui restaurant, ci de cluburi.

M. Tucă: Trebuie să fim raționali.

A. Rafila: Da, așa e. Trebuie să fim echilibrați.

M. Tucă: În Franța și Italia s-au deschis teatrele. Între scaune să rămână un scaun liber.

A. Rafila: Trebuie să vorbim deschis, autoritățile trebuie să vorbească deschis.

A. Rafila: Deschiderea ușilor, geamurilor reduce riscul de transmitere. Este o problema serioasă. Trecem printr-o problema serioasă. Noi avem un număr de cazuri în creştere, suntem pe primul loc în Uniunea Europeană cu 80 de infectaţi la 100.000 de locuitori, într-un interval de două săptămâni. Italia are 6, Grecia 3-4, Franţa 8, Spania aproape 60. Dacă luăm o măsură de redeschidere a restaurantelor, teatrelor, acest lucru va avea un impact, chiar dacă minimal, care se corelează cu o situaţie îngrijorătoare.

A. Rafi: Ai cazuri, nu deschizi. Unde nu am cazuri, pot să deschid. Şi în România, sunt zone cu foarte puţine cazuri zilnice şi am putea să le folosim că proiect pilot pentru relaxarea unor măsuri. Să vedem ce se întâmplă două săptămâni dacă deschid restaurantele în judeţul Harghita, de exemplu, că acolo am puţine cazuri.

M. Tucă: Haideți să vedeți ce se întâmplă în Italia. Ei nu au distanţă fizică.

A. Rafila: Dar au foarte puține cazuri. Eu aș preferă să circule la noi “încet și trist”, decât “rapid și prost”.

M. Tucă: România este în libertate.

A. Rafila: Oamenii au fost foarte mult în presiune și apoi nu le-a mai păsat. Trebuie transparetnta.

M. Tucă: Să vorbim despre vaccin. Au trecut 6 luni și nu se anunță prea curând vaccinul.

A. Rafila: În România se vor face studii clinice. Multe dintre companiile care dezvoltă vaccinul îl vor vinde la nivel de producție. O să vedem dacă o să-l vândă cu un preț mic. Nu cred că vom avea vaccin mai devreme de un an.

A. Rafila: Dacă noi avem zece mii de cazuri active nu putem să îi tratăm pe toți cu 2, 3 doze.

M. Tucă: Organizația Mondială, vorbeam de tonul alarmist, despre liniște.

A. Rafila: Toată lumea crede că este o organizație care poate influență foarte repede deciziile. Noi putem o dată pe an, sau de 2 ori pe an să solicităm din partea statelor membre. Organizația are mulți oameni de foarte bună calitate. Cred că sunt simple lucrurile, și sunt nemulțumiri legate de felul în care s-au luat decizie, nu înseamnă că întreagă organizație trebuie blamată.

M. Tucă: Conducerea OMS este grupul de comunicare strategică. Când va fi gata această comisie independența?

A. Rafila: Cred că în acesta toamna, în septembrie. Vom avea loc o sesiune specială a Comitetului Executiv care să discute evaluarea organizației. E posibil să fie la Geneva, pentru că sunt doar 34 de membri în comitetul executiv.

M. Tucă: Din iunie în timpul conferințelor de presă, liderul etiopian a amuțit mesajele de avertizare, uneori alarmiste. Pe 11 și 25 iunie Africa și Europa au fost organizate în mod special. A zis că tinerii nu sunt invincibili. Virusul se pare că nu a venit din Wuhan, dar de unde? Sigur nu din Caracal. Acestea sunt câteva exemple dintr-o lista lungă de avertismente. OMS fusese criticată pentru lipsa reacțiilor inițiale. OMS e prea mult în ractie și prea puțîn în a anticipa.

A. Rafila: Da, asta am zis și eu. oricum OMS nu ne rezolva problemele, chiar dacă ne poate ajută.

M. Tucă: Cam toate sunt alarmiste. Nu va fi vaccin, etc. Măcar o geană de lumina să vedem. Aseară, la TVR, Tătaru spunea că suntem pe acel trend crescător, dar scăzând că intensitate. El zice că se poate stabiliza și la 1500 de cazuri, dar asta înseamnă încă 300 de cazuri la terapie intensivă. Mai zice că e încă primul val, dar îl putem transformă într-un val cu două cocoașe. Să dăm o pauză de publicitate. Dacă atunci era instinct de conservare, acum parcă e dat la o parte de concetățeni. Puteți să îl sunați pe Raed să vină un pic? (râd ambii)

A. Rafila: Cred că rezultă mai degrabă din speranța de stabilizare.

M. Tucă: Tot vorbim de masca. Olandezii sunt altfel. Guvenrul olandez nu recomandă oamenilor să poarte masca, afirmând că eficacitatea acestora nu a fost demonstrată. De ce?

A. Rafila: Nu știu, au motivele lor, eu nu am nici un fel de informații legate de inutilitatea mășții, ba chiar există studii care susțîn că măștile previn transmiterea cu 90%. Este foarte clar că în momentul în care utilizezi o barieră mecanică între persoane, efectul e reducerea transmisibilitatii.

A. Rafila: În Italia se dau sancțiuni serioase celor care refuză să poarte masca în spații închise.

M. Tucă: Traian Ionescu a luptat mulți ani cu epidemiile. El spune că era nevoie de imunitate de turmă, lockdown-ul e o greșeală, trebuia să dea drumul treptat la oameni, invențiile astea “extraordinare”, de a închide, de a sactiona, sunt fantastice la români. Trebuie testare masivă de la început, raportările despre pandemie sunt false sau greșite.

A. Rafila: Cu unele chesiti sunt de acord, cu unele nu. Referitor la imunitatea de turmă și infectarea progresivă de grupuri de indivizi a fost încercată în Marea Britanie, și au renunțat la idee, inclusiv primul ministru britanic s-a infectat, Şi în Suedia.

M. Tucă: Sunt mulți specialiști care spun că tinerii trebuie lăsăți să se infecteze.

A. Rafila: Cu condiția să putem proteja vârstnicii.

M. Tucă: Sunt multe țări unde bătrânii sunt duși la cămine de bătrâni. Când ții bătrânii în casă și se chinuie poate fi ceva în neregulă. În România familia e la un loc, eventual stai cu părinții în casă până se sting, sunt două modele culturale diferite. Avea dreptate Cercel, chiar dacă părea un pic exagerată propunerea, de a carantină oamenii în vârstă.

A. Rafila: Nu avem logistică și resursele să facem așa ceva. Nu avem niic condițiile economice să facem asta, plus că în perioada aceea bătrânii s-au simțit foarte excluși în acele două luni. Mulți au suferit, inclusiv suferință psihică și excluziunea socială.

M. Tucă: Mulți oameni nici nu puteau să meargă la spital. Nu am nimic cu Tătaru, dar avem aici o declarație apropo de numărătoarea infectatilor, avem un video.

A. Rafila: Depinde mult de sursă datelor, și uneori sursele mai variază. Apropo de comunicare, încrederea este generată de transparență datelor și de elemente care să certifice veridicitatea. Știu aceste date, nu există manipulări ale datelor. Gradul de infectare nu e de 5%, ci de 10-12%.

M. Tucă: E un filosof care nu cred că a fost atent la ce s-a întâmplat, și vorbește despre faptul că izolarea e ceva de care să nu fii mândru.

A. Rafila: Eu sunt de acord să testăm acolo unde avem șanse să găsim oameni infectați, și să nu prea testăm pe baza de voluntariat, că lumea e curioasă, dar din punct de vedere al sănătățîi publice nu folosește la nimic. Sunt câteva mii de probe deja procesate, din țară, și cred că suntem în rage-ul de 2-3%. Apropo de imunizarea de grup, cifra care condiționează oprirea transmisibilitatii unii o estimează la 60 până la 80%, și cred că cu cât trece timpul boală asta poate fi oprită doar cu vaccin, pentru că nivelul acela e insuficient. Și chiar și nivelul acela ar fi obținut în ani de zile, pentru că dacă se întâmplă mai repede sistemul medical ar fi depășit.

M. Tucă: Am citit că virusul este o pedeapsa laică pentru păcatele comise împotriva pământului.

A. Rafila: Credeți că din punct de vedere comportamental noi am evoluat foarte mult? Am citit o carte complexă despre epidemia de ciumă din secolul 14, care se pare că a decimat jumătate din populație. Toate structurile sociale, preceptele morale, toate au fost uitate pentru un interval lung de timp, pentru că ciumă a durat peste 100 de ani. Acum impactul a fost mult mai mic, din mai multe motive.

A. Rafila: Din punct de vedere filosofic are dreptate, dar această abordare este limitată, și noi putem să renunțăm la o abordare exagerată dacă învățăm lucruri simple, cum ne păzim de boală, putem să trăim normal, și aceste relații interumane pot să continue nealterate. Sigur, sunt modificare, companiile își redefinesc activitatea, oamenii lucrează de acasă. Educația va fi online, deși nu sunt de acord cu ele, interacțiunea nu o putem înlocui cu o tabletă decât temporar. Așa că trebuie să ne adaptăm la situație. Poate că frică e mai mare decât consecințele acestei boli. Pleacă de la faptul că anumite categorii pot fi afectate foarte serios, și acestea trebuie protejate, dar protecția lor duce la ce spunea cel care a scris aceste rânduri. Plecăm de la o concepție preconcepută, e în cămin de bătrâni, nu mai are nicio activitate.

M. Tucă: Oamenii trebuie să poarte masca, să se spele pe mâini.

A. Rafila: Credeți că oamenii puteau face asta de la început?

M. Tucă: Se putea. Și nu mai stăteau două luni în casă.

A. Rafila: Cred că oamenii nu au fost pregătiți pentru așa ceva. Întodeauna știi ulterior ce ar fi trebuit să faci.

M. Tucă: Eu am zis lăsați oamenii la muncă, eventual vin jumate din ei. Atunci se vorbea despre purtatul mășții doar la cei simptomatici.

Sursa: romaniatv.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here