Facturile românilor, sub o nouă amenințare: România produce tot mai puțină energie. Semnalul de alarmă al INS

Facturile românilor ar putea intra sub o nouă presiune, într-un moment în care energia electrică este deja cu aproape 60% mai scumpă decât în urmă cu un an. România produce mai puțină energie din resurse proprii, iar slăbirea surselor convenționale expune sistemul unor riscuri suplimentare.

În primele cinci luni din 2026, producția internă de resurse energetice a scăzut cu 2,9%, comparativ cu perioada similară din 2025. Totodată, resursele de energie primară disponibile României s-au redus cu 4,5%, potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică.

Scăderea nu înseamnă automat că factura următoare va fi mai mare. INS nu face o asemenea prognoză. Tendința arată însă o diminuare a bazei energetice interne care, dacă va continua, poate crește vulnerabilitatea României în perioadele în care producția internă nu acoperă cererea.

Producția internă de energie a scăzut cu aproape 203.000 de tone echivalent petrol

Principalele resurse de energie primară au totalizat 12,927 milioane de tone echivalent petrol în intervalul 1 ianuarie–31 mai 2026. Cantitatea este cu 609.500 de tone mai mică decât cea înregistrată în primele cinci luni din 2025.

Producția internă a coborât la 6,704 milioane de tone echivalent petrol, după o scădere de 202.800 de tone, respectiv 2,9%.

Nici importurile de resurse energetice nu au compensat această diminuare. Acestea au totalizat 6,222 milioane de tone echivalent petrol, cu 6,1% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

Cifrele arată că România a avut la dispoziție mai puține resurse energetice primare, atât din producția proprie, cât și din importuri.

Termocentralele și centrala nucleară au produs mai puțină electricitate

Cele mai îngrijorătoare scăderi se observă în cazul surselor convenționale de electricitate.

Termocentralele au produs 6,683 miliarde kWh, cu 310,3 milioane kWh mai puțin decât în primele cinci luni din 2025. Scăderea a fost de 4,4%.

Lovitura a fost și mai puternică în sectorul nuclear. Centralele nuclearo-electrice au produs 4,037 miliarde kWh, cu 12,3% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

Reducerea simultană a producției termo și nucleare slăbește sursele care pot furniza electricitate indiferent de condițiile meteorologice.

Hidrocentralele, vântul și soarele au salvat momentan situația

Tabloul nu este însă unul de prăbușire a întregii producții de electricitate. Energia regenerabilă a compensat pierderile înregistrate de termocentrale și de sectorul nuclear.

Producția hidrocentralelor a urcat cu 23,2%, până la 6,376 miliarde kWh. Centralele eoliene au produs 3,018 miliarde kWh, cu 402,2 milioane kWh mai mult decât în primele cinci luni din 2025.

Cea mai mare creștere a fost înregistrată de instalațiile fotovoltaice. Producția solară a ajuns la 2,212 miliarde kWh, cu 584,3 milioane kWh peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Datorită acestor creșteri, resursele totale de energie electrică au ajuns la 29,207 miliarde kWh, cu 1,4% mai mult decât în primele cinci luni din 2025.

Aceasta este nuanța esențială a datelor INS: România a produs mai puține resurse energetice primare, dar a avut mai multă electricitate disponibilă, datorită hidrocentralelor, centralelor eoliene și panourilor fotovoltaice.

Consumul de energie al populației s-a prăbușit cu 11,3%

Un alt indicator care atrage atenția este reducerea puternică a consumului.

Consumul final de energie electrică a coborât la 20,208 miliarde kWh, cu 3,4% față de primele cinci luni din 2025. În economie, scăderea a fost de 0,8%, iar consumul pentru iluminatul public s-a diminuat cu 5,2%.

În cazul populației, consumul de energie electrică a scăzut cu 11,3%. INS nu explică motivele acestei diminuări, astfel că datele nu permit concluzia că românii au redus consumul exclusiv din cauza facturilor.

Scăderea apare însă într-un moment în care energia electrică era, în iunie 2026, cu 59,97% mai scumpă decât în iunie 2025, conform unui alt comunicat publicat de INS.

România a exportat mai multă energie decât anul trecut

În primele cinci luni ale anului, România a exportat 6,473 miliarde kWh de energie electrică. Volumul a fost cu aproape 750 de milioane kWh mai mare decât în perioada similară din 2025.

Importurile de electricitate au scăzut, în schimb, cu 11,8%, până la aproximativ 6,88 miliarde kWh. Prin urmare, datele nu arată că România și-ar fi mărit dependența de energia electrică importată în perioada analizată.

A crescut însă consumul propriu tehnologic din rețele și stații. Acesta a ajuns la 2,524 miliarde kWh, cu 351,6 milioane kWh mai mult decât în primele cinci luni ale anului trecut.

De ce scăderea producției interne de energie poate ajunge în facturi

Factura finală nu depinde numai de cantitatea de energie produsă în România. Prețul este influențat și de costurile de achiziție de pe piața angro, tarifele de transport și distribuție, taxele, contractele furnizorilor și nivelul consumului.

Scăderea producției interne devine periculoasă atunci când coincide cu o producție redusă a hidrocentralelor, centralelor eoliene sau parcurilor fotovoltaice. În astfel de perioade, România poate fi obligată să cumpere energie mai scumpă din import sau să pornească unități de producție cu costuri ridicate.

Energia regenerabilă a acoperit deocamdată pierderile din sectorul convențional. Avertismentul din cifrele INS rămâne însă serios: România produce mai puține resurse energetice proprii, iar această vulnerabilitate se poate transforma, în condiții nefavorabile, într-o nouă presiune asupra facturilor.

Sursa: b1tv.ro