Șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, respinge acuzațiile care i-au fost aduse în ultimele zile și spune că nu a avut vreun rol în represiunile împotriva manifestanților din decembrie 1989 sau în violențele din iunie 1990. El afirmă că traseul său profesional nu este secret și că CNSAS îi poate verifica susținerile.
Lucian Pahonțu respinge acuzațiile la adresa sa
Lucian Pahonțu a transmis un lung material în care a respins acuzațiile care i-au fost aduse într-un material Recorder. El spune că a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi din Sibiu, la specializarea transmisiuni. În perioada 1987-1989, actualul șef al SPP a arătat că a comandat un pluton de transmisiuni în Trupele de Securitate.
Decembrie 1989 și iunie 1990 sunt răni deschise ale României. Oamenii care au murit sau au suferit atunci, rudele lor şi toți românii merită adevărul, iar cei care ocupă funcții de încredere publică au datoria să răspundă întrebărilor despre trecutul lor. De aceea răspund, cu fapte care pot fi verificate. Afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament. Nu am ascuns niciodată aspecte privind parcursul meu profesional. Datele sunt cunoscute în spațiul public și sunt disponibile în mediul virtual de foarte mulți ani.
Poziția mea este simplă: nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică». Având în vedere acțiunile mele din acea perioadă, am convingerea că acest aspect va fi evidențiat de verificările întreprinse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție care are la dispoziție toate mecanismele legale pentru a clarifica veridicitatea afirmațiilor mele
Resping cu fermitate orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor care au avut loc în zilele de 21 și 22 decembrie 1989 în Piața Universității și în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, din zilele de 13-14 iunie 1990
Lucian Pahonțu, directorul SPP
Șeful SPP respinge acuzațiile
În decembrie 1989, a arătat, avea 25 de ani, gradul de locotenent și conducea un pluton de transmisiuni din compania de luptă și transport a UM 0305, unitate din subordinea Ministerului de Interne. Pahonțu a spus că această companie reunea structuri de transmisiuni, apărare antiaeriană, logistică și șoferi, cu misiunea de a sprijini celelalte subunități. În relatarea sa, unitatea a primit în seara de 21 decembrie ordine de deplasare către Casa Scânteii, zona restaurantului Cina și strada 13 Decembrie, denumită astăzi strada Ion Câmpineanu.
„Am absolvit cursurile Scolii Militare de Ofițeri Activi de la Sibiu, specializarea transmisiuni, iar în perioada 1987-1989 am fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, având atribuții exclusiv în domeniul transmisiuni. În decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni în compania de asigurare de luptă și transport a UM 0305, Trupe de Securitate, din cadrul Ministerului de Interne. La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Române de azi și nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuții informativ-operative și de cercetare penală”, susține Pahonțu.
Pahonțu susține că a stat la intersecția cu strada Academiei până în jurul orei 02:00, în noaptea de 21 spre 22 decembrie. Potrivit relatării sale, militarii nu aveau muniție, aceasta fiind ținută în lăzi sigilate, în camioane. El mai spune că plutonul era amplasat după dispozitivele formate de Miliție și de armată și că nu a interacționat cu demonstranții.
„În seara zilei de 21 decembrie 1989, după ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecția cu strada Academiei (denumire păstrată și în prezent), fără a avea asupra noastră muniția care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă. În fața dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu (denumire păstrată și în prezent), la aproximativ 100 metri, era un cordon de Miliție. În fața acestora, la alți 150 metri, pe trotuarul de la ieșirea în Bulevardul Nicolae Bălcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apărării Naționale. În fața lor, pe bulevard, erau staționate blindate și forțe ale Ministerului Apărării Naționale. În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, nici eu și nici militarii aflați în subordinea mea nu ne-am modificat poziția și nu am avut vreun contact direct cu revoluționarii”, a mai arătat șeful SPP.
Șeful SPP susține că n-a fost la baricada de la Inter
Lucian Pahonțu susține că dispozitivul în care se afla era poziționat în spatele unor cordoane de Miliție și de militari ai Ministerului Apărării Naționale. Potrivit comunicatului, în dimineața de 22 decembrie a primit ordin să reintre în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei. În jurul orei 10:00, manifestanților le-a fost permis accesul în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției.
„În acea dimineață, dispozitivul din zonă era format astfel: în fața noastră se afla un cordon de subofițeri și ofițeri de Miliție, iar în spate două blindate ale M.Ap.N. În jurul orei 10:00, la ordin, am permis accesul manifestanților în Piața Republicii (în prezent Piața Revoluției), iar aceștia ne-au îmbrățișat și ne-au dat flori și mâncare”, a mai relatat șeful SPP.
Pahonțu afirmă că, ulterior, a primit ordin să se retragă, iar la revenirea în unitate muniția a fost verificată.
Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii, așa cum am precizat deja. Aceasta este realitatea acelor zile, pe care am consemnat-o și în declarația din martie 1990.
Lucian Pahonțu
Care este răspunsul său privind iunie 1990?
Șeful SPP contestă acuzația că ar fi participat la acțiunile violente îndreptate împotriva celor din Piața Universității, din 13 și 14 iunie 1990. El afirmă că, în acele zile, atât el, cât și militarii pe care îi conducea au rămas în unitate, invocând evidențe păstrate în arhiva Jandarmeriei Române.
Afirmațiile martorilor sunt demontate chiar de către generalul Cătălin Ranco Pițu, fost procuror șef al Secției Parchetelor Militare, care a instrumentat și semnat ultimul rechizitoriu al dosarului Revoluției. Acesta a declarat public că: «Generalul Lucian Pahonțu nu a fost cercetat personal niciodată pe parcursul celor 36 de ani, perioadă care s-a scurs din 1989 încoace. Declarația lui scrisă, aflată la dosar, a fost dată pentru că toate cadrele trupelor fostei Securități, USLA, Direcția a V-a etc., au fost audiate declarativ în baza vechiului Cod Penal, adică e vorba de declarație olografă (…) Dar, nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune (…) Pahonțu, la acea vreme, era un militar cu grad mic (…) Eu, ca anchetator, consider că nu mi-a scăpat nicio probă și că, în ceea ce îl privește pe Pahonțu, nu există niciun indiciu că a participat direct la comiterea unor infracțiuni»
Lucian Pahonțu
Pahonțu respinge și acuzațiile privind implicarea în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, din 13 și 14 iunie 1990. El spune că dispozițiile militare au fost consemnate în acte de arhivă și că unitatea sa nu a ieșit din cazarmă până la 15 iunie 1990. Atunci a primit misiunea de a merge cu 72 de militari în Piața Universității pentru menținerea ordinii, după încetarea manifestațiilor și a confruntărilor din zonă.
„De asemenea, resping cu fermitate orice acuzație de implicare în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, care au avut loc în zilele de 13-14 iunie 1990. În cele două zile, eu și militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din București. În intervalul respectiv, am rămas în cazarmă, conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române. Potrivit regulamentelor militare, orice acțiune se realizează în baza unui ordin care este consemnat în documente ce se arhivează și se păstrează. Potrivit acestora, nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am părăsit cazarma până în data de 15 iunie 1990, când am primit ordin să particip, cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității. În acea zi nu au avut loc manifestații în Piața Universității, nu au fost înregistrate violențe, iar minerii s-au retras din zona respectivă și au plecat spre Valea Jiului”, a mai spus șeful SPP.
La ce verificări face referire șeful SPP?
Pahonțu afirmă că nu a întreprins acțiuni care să afecteze drepturile ori libertățile fundamentale. El consideră că analiza realizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității poate stabili dacă afirmațiile sale corespund realității. De asemenea, spune că activitatea sa a fost verificată de autoritățile abilitate, inclusiv înainte de preluarea conducerii SPP.
„De-a lungul timpului, activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv la numirea în funcția actuală, fiind imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite și nesancționate, dacă ar fi existat”. a mai spus Lucian Pahonțu.
Directorul SPP afirmă că își dorește ca acuzațiile să fie clarificate și face referire la parcursul instituției pe care o conduce, precum și la principiile pe care spune că și le-a asumat în cariera sa.
„Îmi doresc ca acuzațiile ce mi se aduc și care îmi lezează demnitatea și cariera de militar să fie clarificate cât mai curând. De-a lungul carierei mele, am pus accent pe respectul față de oameni și mi-am ghidat acțiunile după valori precum integritate, loialitate, respect și responsabilitate”, a precizat el.
Sursa: b1tv.ro
