Premierul Ludovic Orban a declarat sâmbătă, la Timişoara, că pensiile pot creşte doar prin dezvoltare economică şi prin creşterea numărului de angajaţi care plătesc asigurări sociale, pentru a avea o baza solidă.
„Obiectivul nostru este să creştem pensiile, să creştem veniturile românilor, dar să creştem pe baze reale – pe baza creşterii economice, pe baza dezvoltării economice a României. Orice creştere care nu poate fi susţinută din punct de vedere al veniturilor bugetare este o creştere care până la urmă face rău. PSD iar o să vină în campanie şi o să promită creşterea de 10 ori a pensiilor sau mai ştiu eu ce promisiuni. Pensiile pot să crească doar prin dezvoltare economică, prin creşterea numărului de salariaţi, prin creşterea salariului mediu pe economie, pentru că pensiile se plătesc din contribuţiile de asigurări sociale pe care le plătesc persoanele active, persoanele angajate”, a declarat Orban la Timişoara.
El a adăugat că orice creştere de pensie trebuie să aibă la bază creşterea numărului de angajaţi şi a salariului mediu pe economie.
„Obiectivul nostru tocmai acesta este, să crească numărul de angajaţi, să generăm locuri de muncă, să generăm locuri de muncă bine plătite într-un număr cât mai mare, să asigurăm creşterea salariului mediu prin creşterea productivităţii, prin creşterea calităţii investiţiilor care se fac în România. Atunci când vor fi îndeplinite aceste obiective automat vor creşte pensiile şi vor creşte pensiile astfel încât să crească şi puterea de cumpărare a pensiilor”, a adăugat premierul.
Potrivit lui Ludovic Orban, PNL realizat cea mai mare creştere a punctului de pensie.
„A fost realizată această creştere a punctului de pensie cu 14% în condiţiile în care am redus inflaţia de la 5% la 2,48%. Obiectivul nostru este să creştem veniturile românilor în orice domeniu, dar pe baze reale economice, pentru că altfel orice creştere nesustenabilă se întoarce împotriva întregii societăţi”, a explicat Orban.
CCR decide pe 25 noiembrie majorarea pensiilor cu 40%
Curtea Constituţională va dezbate pe 25 noiembrie sesizările Guvernului privind proiectele de rectificare bugetară adoptate de Parlament în forma propusă de PSD care include majorarea pensiilor cu 40%. Executivul a formulat marţi obiecţii de neconstituţionilitate la aceste două proiecte adoptate de Legislativ.
Executivul argumentează că Legislativul „a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice”.
Sesizarea la CCR este formulată pe Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 şi sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.
În esenţă, „Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, conform comunicatul de presă transmis de reprezentanţii Guvernului.
Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.
„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB)”, mai spune sursa citată.
Însă execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar.
În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini.
Executivul subliniază faptul că „rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor şi studiilor de impact, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil. Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli”, mai arată sursa menţionată.
De asemenea, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor, conchide comunicatul de presă.
Ce prevede legea adoptată de Parlament
Conform proiectele de lege adoptate de Legislativ privind rectificarea bugetară în forma amendată de PSD pensiile urmează să crească cu 40%.
A fost efectuată o modificare, la solicitarea grupurilor parlamentare ale UDMR care spune că „plafonul privind datoria publică, conform metodologiei UE, pentru sfârşitul anului 2020, este de 40% din Produsul Intern Brut”.
Un alt amendament al PSD este cel prin care au fost crescute sumele repartizate unităţilor administrativ teritoriale cu un miliard de lei. De asemenena, pentru municipiile reşedinţă de judeţ este alocată suplimentar suna de 500 milioane lei, care va fi repartizat egal autorităţilor locale, fără a se ţine cont de culoarea politică.
O altă modificare abrogă articolul 43 care prevedea creşterea salariilor cadrelor didactice de anul viitor. Prin urmare, salariile profesorilor vor fi majorate din acest an, aşa cum este prevăzut de lege.
Totodată, a fost majorat şi bugetul Camerei Deputaţilor cu 5.635 milioane lei, după cum urmează: „În bugetul Camerei Deputaţilor – sume alocate din bugetul de stat – se majorează creditele bugetare şi de angajament astfel: 3.000 mii lei la titlul 20 Bunuri şi servicii si 2.635 mii lei la titlul 71 Active nefinanciare”.
Suma de 67 milioane lei a fost alocată suplimentar pentru Ministerul Agriculturi, în scopul finanţării Programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.
„Se autorizează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să suplimenteze cu suma de 67.000 mii lei credite de angajament, respectiv 45.000 mii lei credite bugetare, Cap.80.01 – Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă, Titlul 55 – Alte transferuri, Art.01 alin.05 – Programul de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, prin diminuarea cu suma de 67.000 mii lei credite de angajament, respectiv 45.000 mii lei credite bugetare de la Cap.83.01 – Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare, Titlul 80 – Împrumuturi, Art.30 – Alte Împrumuturi”, conform amendamentului adoptat şi propus de grupul parlamentar al PSD.
Un alt amendament al PSD a fost cel prin care este suplimentat bugetul Ministerului Economiei cu 400 milioane lei, pentru programul Start Up Nation.
De asemenea, a fost suplimentat bugetul Secretariatului General al Guvernului cu 20 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară al Executivului „pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în scopul sprijinirii financiare a Administraţiei Patriarhale, în vederea continuării lucrărilor de construire a Ansamblului Catedralei Mântuirii Neamului”, printr-un amendat tot al grupului parlamentar al PSD.
Sursa: romaniatv.net
