Plan de măsuri pentru limitarea poluării pânzei freatice în Olt. Ce obligații au autoritățile locale și populația

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică, Gărzii de Mediu, Direcției pentru Agricultură Județeană și ai Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor au adoptat acest „Planul de măsuri privind reducerea impactului negativ asupra sănătății populației prin limitarea poluării cu nitrați a pânzei freatice” după ce, săptămâna trecută, au participat la o ședință solicitată de prefectul județului, Silviu Neacșu. Acesta s-a arătat îngrijorat în ședința Colegiului Prefectural de luna trecută în legătură cu datele furnizate de DSP Olt, potrivit cărora oamenii din aproape toate localitățile rurale consumă apă poluată cu substanțe chimice utilizate în lucrările agricole. 

În acest context, reprezentanții DSP Olt au propus două seturi de măsuri care vizează, pe de o parte, localitățile ce dispun numai de surse publice locale de apă, reprezentate de fântâni publice sau de izvoare captate, iar pe de altă parte localitățile care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă. Potrivit DSP, autoritățile administrației publice locale din prima categorie de localități trebuie să identifice minim două sau trei surse de apă, în funcție de numărul satelor și al locuitorilor, care să fie dezinfectate cu substanțe clorigene avizate sanitar, din care populația să se aprovizioneze cu apă de băut care să nu mai pună în pericol sănătatea oamenilor. 

„După efectuarea operațiilor de asanare, autoritățile locale vor proceda la verificarea eficienței măsurilor aplicate, prin acțiunea de prelevare de probe de apă din sursele dezinfectate pentru efectuarea de analize microbiologice și fizico-chimice, în scopul stabilirii condiției de potabilitate a apei. O dată stabilită calitatea corespunzătoare din punct de vedere microbiologic și fizico-chimic a apei din aceste surse verificate, populația va fi informată asupra calității de potabilitate a apei prin inscripționarea sursei cu inscrisul «Apa bună de băut». Sursele publice de apă aduse la condiția de potabilitate prin aplicarea setului de măsuri expuse mai sus, vor fi întreținute și dezinfectate periodic la un interval de trei – șase luni sau atunci când situația impune urgentarea asanării (perioade cu inundații)”, se arată în planul de măsuri adoptat. 

În ceea ce privește localitățile din Olt care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, producătorii și distribuitorii de apă vor asigura buna funcționare a stațiilor de tratare din zonele de aprovizionare.  Ei vor efectua procesul de clorinare în parametrii de siguranță prevăzuți de legislația sanitară în vigoare, vor efectua operații de spălare, curățare, dezinfectare a rezervoarelor de inmagazinare a apei și a rețelelor de distribuție cel puțin o dată pe an și ori de câte ori situația o va impune. 

Reprezentantii Gărzii de Mediu au propus obligativitatea deținatorilor de teren de a efectua analiza dejecțiilor animaliere prin intermediul unui laborator de specialitate înainte de administrarea acestora pentru fertilizarea solului și respectarea de către aceștia a indicațiilor specialiștilor. Detinătorii de animale in gospodariile individuale ar trebui obligați de autorități să depoziteze dejecțiile solide pe platforme betonată, iar unde acestea nu există autoritățile publice locale trebuie să se ocupe de amenajarea lor. Mai mult, reprezentantii Direcției pentru Agricultură Județeană Olt sunt de părere că astfel de platforme betonate pentru depozitarea gunoiului de grajd ar trebui să nu lipsească nu doar pe spațiile publice, ci nici din gospodăriile individuale.

Specialiștii din domeniul agricol mai spun că fermierii ar trebui să comande studii agrochimice, contracost, la nivelul solurilor, pe baza cărora să beneficieze de planuri de fertilizare pe termen lung, astfel încât să folosească materiale destinate fertilizării în limitele solicitate de sol. Astfel s-ar evita cheltuielile inutile și poluarea solului și a apei.