E OFICIAL: Referendumul privind adăugarea cuvântului „Romanați” la denumirea județului Olt, APROBAT de CJ/VIDEO

Consultarea cetățenilor județului, prin referendum, referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanați județului Olt, a fost aprobată, joi, prin majoritate de voturi, în cadrul ședinței ordinare a Consiliul Județean. Împotriva acestui proiect de hotărâre au votat reprezentanții PNL prezenți în sală, ca și cei doi consilieri ai UNPR, Jenel Copilău și Pavel Belinski.

Potrivit proiectului de hotărâre aprobat, consultarea populației a fost programată să aibă loc în data de 15 octombrie 2017.

„Se stabilește ziua de duminică, 15 octombrie 2017, ca dată de desfășurare a referendumului județean având ca obiect consultarea cetățenilor din județul Olt cu privire la atribuirea denumirii Olt-Romanați județului Olt”, se arată în proiectul de hotărâre adoptat cu 21 de voturi pentru și 10 voturi împotrivă, opt dintre acestea aparțnând liberalilor și două reprezentanților UNPR.

Citește și Marius Oprescu, declarații despre schimbarea conducerii Spitalului Județean/Ce se va întâmpla cu Elena Vișan

După adoptarea proiectului de hotărâre urmează ca reprezentanții consiliului județean să anunțe Autoritatea Electorală Permanentă despre rezultatul votului, astfel ca AEP să furnizeze CJ un regulament de organizare și calendarul de acțiuni privind referendumul.

Citește și Aproape 100 de MORȚI și RĂNIȚI GRAV pe șoselele din Olt în acest an / VIDEO

„În calendar va fi cuprinsă și ziua din care vom face informarea publică, o campanie în care să anunțăm populația ce presupune acest referendum, când va avea loc și vom da drumul și materialelor destinate informării cetățenilor”, a explicat, după ședință, președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu. Acesta a explicat, pe scurt, motivul unei asemenea acțiuni, dar și că populația nu va fi nevoită să suporte nici un cost privind schimbarea documentelor de identitate, precum cartea de identitate, certificatul de naștere, pașaportul, permisul de conducere sau plăcuțele de înmatriculare ale autoturismelor, toate acestea urmând să fie schimbate gratuit atunci când le va expira termenul de valabilitate.

Citește și Primăria Slatina, act normativ în BENEFICIUL deținătorilor de terase sezoniere

Liberalii, care au votat împotriva aprobării acestui proiect, și-au motivat gestul prin faptul că o asemenea acțiune nu ar fi oportună și că oamenii cu care ei au vorbit pe acest subiect nu o consideră o prioritate.

Potrivit Legii Referendumului, consultarea populației poate fi validată dacă la urme se va prezenta cel puțin 30% din populația cu drept de vot și dacă cel puțin 51% dintre cetățeni vor spune fi de acord ca județul să se numească Olt-Romanați.

Citește și TIR răsturnat pe DJ 677, în Olt / Șoferul, transportat cu ambulanța la spital/Imagini SPECTACULOASE

De precizat că referendumul ce va fi organizat pe acest subiect va fi validat prin lege de Parlamentul României, actul normativ urmând să cuprindă precizarea pe care autoritățile locale au făcut-o din capul locului, aceea că, dacă proiectul va avea acordul majorității populației, cetățenii nu vor suporta nici un cost cu schimbarea documentelor care țin de identitate.

Adăugarea substantivului propriu Romanați la actuala denumire a județului este un vechi deziderat al populației din sudul județului, care până în 1950 făcea parte din fostul județ Romanați. Conștienți că reînființarea fostului județ este, practic, imposibilă acum, oamenii din acea zonă, cu precădere cei luminați, oameni de cultură, oameni de afaceri, profesori, politicieni etc., cred că se impune o reparație istorică și morală la nivel simbolic a ceea se s-a petrecut în urmă cu 77 de ani, când autoritățile comuniste au desființat, prin reforma administrativă din 6 septembrie 1950, Romanațiul.

Citește și Cătălin Rotea va fi noul manager al Spitalului Județean Slatina/Când va prelua efectiv funcția

„Județul Romanați a fost una dintre unitățile administrative ale Regatului României, care a dăinuit fără întrerupere, încă de la întemeierea Țării Românești, prima atestare documentară datând din 1 august 1496 din timpul domniei lui Radu cel Mare, acest județ fiind puternic legat și de numele unificatorului de țară Mihai Viteazul, care avea la Caracal curte domnească.

Situat în sud-estul Olteniei, mărginit de malul drept al Oltului pe o lungime de 94 km și în partea de sud de apele Dunării de-a lungul a 59 km, învecinat cu județul Dolj la vest și județul Vâlcea la nord, județul Romanați avea o suprafață de 3.560 kmp, o bună dezvoltare economico-socială și o viață culturală deosebită, capitala județului fiind la Caracal.

Pe hotarul județului Romanați s-a dezvoltat una din cele mai puternice culturi neolitice, piesele de ceramică cu o vechime de peste 6000 de ani descoperite în șantierele arheologice deschise în județ fiind dovezi de necontestat.

La acestea se adaugă, pe teritoriul “celui mai bogat județ în vechi denumiri romane” urmele cetăților Antina, Romula, Celei, Catra Nova, Islaz, Slăveni și Vădastra. Faptul că prezența romană a fost aici foarte intensă o dovedesc descoperirile arheologice de la Romula, Reșca de astăzi, unde se pare că a fost capitala Daciei Inferioare.

Redescoperirea valorii cognitive a acestui simbol se impune cu atât mai mult cu cât Romanațiul este una dintre puținele denumiri geografice care include numele poporului român (Romanați este derivat din termenul Roma nati – născuți la Roma), toponim care ar trebui să fie prezent în numele unității administrativ teritoriale – județul Olt, înființat prin înglobarea fostului județ Romanați.

De-a lungul timpului, Romanațiul a contribuit la realizarea proiectului statalității noastre, iar prin cei trei domnitori pe care i-a dat Țării Românești, Radu Bădica (1623 – 1624), Matei Basarab (1632 – 1654) și Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) a îmbogățit în chip strălucit tradiția dinastică a românilor.

În Romanați, la Islaz, a fost adoptată Constituția din 9 iunie 1848, document care reprezintă „gestul simbolic” prin care axa vieții noastre politice și culturale s-a schimbat din Răsărit în Apus.

Înțelegând spiritul timpului, romanațenii s-au alăturat, în anii 1859, 1977 și 1918, efortului național pentru formarea statului modern român, cucerirea independenței și înfăptuirea Marii Uniri, confirmând spiritul viu al „paradigmei unirii” din acest loc de trăire și simțire românească.

Romanațiul istoric a dat culturii și științei românești numeroase personalități de anvergură care prin contribuțiile lor au îmbogățit patrimoniul inteligenței și avuției naționale: poetul Virgil Carianopol, compozitorul Radu Șerban, pictorul Marius Bunescu, fizicianul Neda Marinescu, istoricul Vasile Maciu, academicianul Cristea Mateescu, matematicianul George Dincă, căruia Consiliul Județean Olt i-a conferit titlul de “Cetățean de Onoare al Județului Olt” la data de 28.01.2016.

Tradiția și creația populară romanațeană au fundamentat aici o zonă etno-folclorică distinctă, piese de rezistență precum călușarii, scoarța romanațeană și ceramica de Vădastra cu spirala ei venită din vremuri imemoriale, purtând cu ele o semnătură simbolică a vieții și sentimentelor locuitorului acestui spațiu inconfundabil.

Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 s-a realizat după model sovietic raionarea administrativ economică a teritoriului național. Legea menționată prevedea desființarea unităților teritorial-administrative tradiționale: județele, plasele și comunele, țara fiind împărțită în regiuni și raioane.

Județul Romanați desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950, a fost una dintre cele 32 de unități administrative ale Regatului României și singurul din cele cinci județe ale Olteniei care evocă latinitatea poporului român, așa cum afirma academicianul Răzvan Theodorescu, în data de 23 noiembrie 2014, pe scena Teatrului Național din Caracal.

Odată cu adoptarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, Romanațiului și locuitorilor acestuia li s-a făcut o mare nedreptate, acest județ nemaiapărând pe harta țării deoarece teritoriul lui a fost înglobat majoritar în actualul județ Olt.

Oltul și Romanațiul au împletit o istorie comună prin poziția geografică din stânga și dreapta Oltului inferior, prin viață economică, tradiții și cultură comune, prin legăturile de familie și de rudenie din cele două județe, prin contribuțiile  comune la realizările din actualul județ Olt.

Completarea denumirii actualului județ OLT cu sintagma ROMANAȚI reprezintă o reparație morală și istorică pentru locuitorii vechiului județ Romanați, care prin contribuția spirituală, culturală și artistică adusă au îmbogățit patrimoniul cultural al județului nostru. 

Astfel, consultarea cetățenilor județului prin referendum, în vederea atribuirii denumirii Olt – Romanați județului Olt semnifică un real și profund caracter reparatoriu pentru locuitorii unui hotar nedreptățit”, se arată în expunerea de motive a proiectului adoptat joi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here