Avocatul Poporului a anunţat, joi, că a solicitat informaţii suplimentare Guvernului şi Ministerului Justiţiei despre Ordonanţa de Urgenţă (OUG) 92/2018, promovată de ministrul Tudorel Toader, în legătură cu aspectele sesizate în memoriile privind neconstituţionalitatea acesteia.
„Având în vedere complexitatea aspectelor sesizate în petiţii, în conformitate cu art. 17 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, potrivit cărora ‘Avocatul Poporului poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea petiţiilor’, instituţia Avocatul Poporului a decis să solicite informaţii suplimentare Guvernului României şi Ministrului Justiţiei”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului.
„Partidul Uniunea Salvați România, Partidul Național Liberal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și numeroși cetățeni au solicitat Avocatului Poporului sesizarea directă a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. În esență, autorii sesizărilor au invocat următoarele argumente:
– Critici de neconstituționalitate extrinsecă
Actul normativ criticat contravine art. 115 alin. (6), raportat la art. 131 și art. 132 din Legea fundamentală, din perspectiva afectării regimului unei instituții fundamentale a statului;
Ordonanța de urgență încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât elementele din preambul nu sunt de natură a justifica urgența, în contextul în care modificările propuse puteau fi inserate în timpul procedurii legislative parlamentare;
Încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituție, motivat de faptul că Guvernul nu poate adopta o ordonanță de urgență pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament.
– Critici de neconstituționalitate intrinsecă
Sintagma ”procurorii care își desfășoară activitatea” este neclară, prin aceea că poate fi înțeleasă ca referindu-se atât la toți procurorii, inclusiv cei numiți în funcții, dar și numai la procurorii aflați în situație de delegare ori de detașare;
Încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, în măsura în care s-ar aplica procurorilor numiți în funcție, ar determina înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea;
Încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, apreciindu-se că se instituie un tratament discriminator între judecători și procurori, care aparțin aceleiași categorii profesionale și anume magistrații;
Invocarea art. 21 din Constituție, din perspectiva încălcării statutului procurorilor, aceasta fiind de natură să afecteze negativ funcționarea normală a parchetelor, în principal prin creșterea duratei de soluționare a cauzelor penale;
Încălcarea principiului separației puterilor în stat, reglementat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală;
Nerespectarea art. 147 alin. (4) din Constituție privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”, se mai arată în comunicatul Avocatului Poporului.
Reprezentanţii instituţiei precizează că „argumentele de neconstituționalitate dezvoltate în sesizările primite sunt examinate de angajații Biroului contencios constituțional prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție”.
Reacţia vine în contextul în care șeful instituției, Victor Ciorbea, a plecat în concediu după adoptarea Ordonanței de Urgenţă, opoziția acuzându-l că nu și-a delegat atribuțiile și că în acest fel nu va putea fi exercitat controlul de constituționalitate până la revenirea în țară.
Ciorbea a precizat că în perioada 17-30 octombrie se află în SUA, într-un concediu pe care l-ar fi programat de acum şase luni, iar memoriile privind OUG dată de Tudorel Toader sunt analizate şi apoi va fi luată o decizie.
Secţia pentru procurori a CSM a reacţionat dur miercuri şi a recomandat, în unanimitate, interpretarea dispoziţiilor art. VII din OUG 92/2018 în sensul aplicării pentru viitor a condiţiilor de exercitare a funcţiei în cadrul Parchetului General, al DIICOT şi al DNA, precum şi în cadrul celorlalte parchete.
Sursa: b1.ro
